„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Credincioși din Cisnădie, județul Sibiu, pelerini în Banat și Moldova
Două grupuri a câte 51 de pelerini de la Biserica „Sfânta Treime” din orașul Cisnădie, județul Sibiu, au vizitat mai multe așezăminte şi mănăstiri sfinte din Banat și Moldova. Pelerinajele au avut loc în zona Banatului și zona Moldovei, sub îndrumarea preoţilor Cătălin Crișan şi Fănel Scarlat de la biserica menționată.
Pelerinajele au fost organizate prin Centrul de Pelerinaje „Basilica” al Patriarhiei Române și au avut în atenție principalele locuri istorice din Banat şi Moldova.
Primul pelerinaj a avut următorul itinerar în prima zi: Cisnădie, Mănăstirea Prislop, Biserica Densuş, Sarmisegetuza, Mănăstirea Brebu, Caransebeş, Mănăstirea Teiuş, Catedrala episcopală din Caransebeş, Mănăstirea „Piatra scrisă”, Orşova (clisura Dunării), Mănăstirea „Sfânta Ana”. În a doua zi: Herculane, Schitul de la Herculane, Târgu Mureş, Complexul muzeal „Brâncuşi”, Mănăstirea Tismana, Mânăstirea Hurez, Cozia, Cisnădie, confom pr. Cătălin Crișan.
Cel de-al doilea pelerinaj a fost organizat de părintele Fănel Scarlat și a urmat următorul traseu în prima zi: Cisnădie, Târgul Mureş, Reghin, Mănăstirea Topliţa, Cheile Bicazului, Bicaz, Mănăstirea Pângăraţi, Mănăstirea Bistriţa Moldoveană, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria. A doua zi: Mănăstirile Agapia, Văratic, Neamţ, Biserica Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (Seminarul Teologic de la Neamţ), Dragomirna, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sihăstria Putnei, Putna. A treia zi: Mănăstirile Humor, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Vatra Dornei, Pasul Tihuţa, Mănăstirea Piatra Fântânele, Reghin, Târgu Mureş, Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Cisnădie.
Credincioșii din Cisnădie au aflat mai multe despre istoria și însemnătatea locurilor sfinte din Banat şi Moldova. „Aici, pelerinii s-au închinat la vechi mănăstiri și locașuri trecute prin mari încercări în trecut. Atât în Banat cât şi în Moldova istoricul mănăstirilor ortodoxe se identifică cu istoria zbuciumată a românilor. Poate cea mai veritabilă recunoaştere a acestei viziuni o face Ion Neculce atunci când afirma: «Ştefan Vodă cel Bun multe războaie a bătut. Şi aşa se aude din oameni vechi şi bătrâni, că, câte războaie au bătut, atâtea mănăstiri cu biserici au bătut»”, a spus pr. Cătălin Crișan.
„Luminate toate de o frumuseţe tainică şi unică la care se adaugă minuţioasele miniaturi şi, nu în ultimul rând, măreţia zidurilor din incinte, peisajul şi hărnicia maicilor, frumuseţe rodită din dragoste de muncă, curăţenie şi ordine, elemente exterioare care reflectă starea interioară a sufletului omenesc, mănăstirile ortodoxe româneşti păstrează acea nostalgie a «Paradisului pierdut» pe care pelerinul îl găseşte şi-l pregustă aici doar trecând pragul lor şi prosternându-se în rugăciune”, a mai spus pr. Cătălin Crișan.
La întoarcere toţi credincioşii au primit din partea Centrului de pelerinaj „Basilica” eşarfe de pelerini şi pliante turistice.