Dezbatere despre abilitățile non-cognitive la adolescenți, la Cluj-Napoca

UNICEF în România și Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca prin Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației au organizat dezbaterea „Abilități non-cognitive la adolescenți”. La eveniment au fost prezenţi reprezentanții facultăților de psihologie din Cluj-Napoca, București, Iași Timișoara, Oradea, Brașov și Sibiu, reprezentați ai Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (Cluj, Maramureş etc.), ai Casei Corpului Didactic, precum și alți practicieni.

Evenimentul a avut loc în contextul recomandărilor studiului realizat de către UNICEF și Asociația ROI în anul 2016. Concluziile studiului au reliefat importanța dezvoltării unor programe de intervenţie care să vizeze formarea profesioniştilor din toate sectoarele (cadre didactice, cadre sanitare şi asistenți sociali) pe teme legate de abilitățile non-cognitive, printr-o actualizare a ofertei de formare inițială.

Ca urmare a acestor recomandări, UBB și UNICEF în România au dezvoltat un parteneriat în vederea derulării unui proiect. Astfel, experți din cadrul Departamentului de psihologie al UBB au asumat reconsiderarea curriculei de formare inițială a studenților la psihologie și a masteranzilor înscriși la programele destinate formării consilierilor școlari astfel încât să rezulte un accent explicit asupra strategiilor de dezvoltare a abilităților non-cognitive la copii și adoles­cenți. Prin proiect se urmărește, atât identificarea existenței unor componente curriculare care vizează dezvoltarea abilitaților non-cognitive în planurile de învățămănt ale altor universități cât și explorarea posibilității de extindere a unor astfel de practici la nivelul tuturor facultăților de psihologie din țară. Cele mai recente cercetări psihologice și experiența practică a consilierilor au evidențiat importanța abili­tăților non-cognitive și a rezi­lienței în dezvoltarea copiilor, inclusiv a adolescenților. Abi­litățile non-cognitive sunt com­petențe care pot fi dezvoltate, având un rol important în ajutarea adolescenților să reușească în viață și pentru a evita comportamentele la risc.
Printre abilitățile non-cognitive cele mai utile adolescenților menționăm: optimismul, motiva­ția, auto-control, perseverența, integritatea și curiozitatea. Reziliența este definită ca fiind capacitatea unei persoane de a depăși situațiile dificile. Totodată, abilitățile non-cognitive au potențialul de a îmbunătăți perf­ormanțele școlare ale adoles­cenților, de creștere a nivelului de integrare socială și bunăstare a tinerilor, în special a celor proveniți din medii defavorizate.

Rectorul UBB, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, a subliniat importanța implicării psihologilor și a consilierilor școlari în dezvoltarea unor programe care să susțină dezvoltarea abi­lităților non-cognitive la adoles­cenți. Aceste inițiative susțin o dezvoltare armonioasă a tinerilor, prin completarea competen­țelor într-un domeniu specific cu ajutorul interacțiunii umane.

În opinia UNICEF în România, programele destinate copiilor și adolescenților trebuie să includă și dezvoltarea inteli­genței emoționale și a abilităților non-cognitive. Astfel, adoles­cenții pot evita comportamentele la risc, precum consumul de alcool, tutun. Profesioniștii din domeniile psihologie și științe ale educației, în special consilierii școlari, pot sprijini adolescenții, îndeosebi pe cei mai vulnerabili, să își dezvolte aceste abilități.

Numărul crescut de univer­sități care, prin experți și deci­denți, au participat la această primă întâlnire de lucru pentru a identifica potențialele moda­lități de îmbunătățire și îmbo­gățire a curriculei de formare pentru consilierii școlari reprezintă un indicator al interesului față de importanța abilităților non-cognitive la copii și adoles­cenți.

Participanții la această dezbatere au fost de acord că este necesară o reconsiderare a curriculumului de formare universitară, inițială și continuă, a consilierilor școlari, astfel încât acesta să includă explicit conținuturi și strategii de dezvoltare a abilităților non-cognitive. Efi­ciența oricăror programe de intervenție, fie preventivă, fie curativă, atunci când ele se adresează adolescenților, este sensibil dependentă de nivelul de expertiză a consilierilor școlari, de calitatea competențelor acestora sunt însă responsabile cadrele didactice universitare care i-au format.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanții facultăților de psihologie din Cluj-Napoca, Bucu­rești, Iași Timișoara, Oradea, Brașov și Sibiu, reprezentanți ai Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (Cluj, Maramureş etc), ai Casei Corpului Didactic, precum și alți practicieni, conform unui comunicat al UBB.