„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Dezbateri despre identitatea prin cultură şi Biserică, la Deva
În Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean“ din Deva a avut loc vineri, 26 iunie, ce-a de-a doua manifestare culturală din cadrul programului festiv „Zilele Culturii şi Credinţei la Deva“ - Ediţia a II-a, program organizat de Episcopia Devei şi Hunedoarei la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.
La Centrul Cultural „Drăgan Muntean“ din Deva, în prezenţa unui public numeros, a avut loc dezbaterea pe tema „Identitatea românilor prin cultură şi Biserică într-o lume globalizată“, la care au luat parte prof. univ. dr. Andrei Pleşu, părintele Iustin Marchiş, dr. Alexandru Gruian, prof. dr. Mircea Ionica, părintele Petru Suciu şi părintele consilier Radu Trifon. Dezbaterea a fost moderată de părintele conf. univ. dr. Vasile Vlad.
Tema propusă a fost una de mare interes pentru societatea contemporană, dialogurile dintre invitaţii participanţi fiind de un calibru cultural excepţional, prin accentele interesante care s-au pus atât pe cadrele naturale determinante pentru români, cât şi pe noile influenţe tehnologice ce-şi fac resimţită prezenţa în asumarea unei identităţi exterioare.
Prof. univ. dr. Andrei Pleşu a punctat faptul că apartenenţa la un popor anume - ca şi alte trăsături dobândite la naştere - nu este un merit al omului, ci este un dat pe care trebuie intrinsec să şi-l asume şi să-l accepte ca atare. Andrei Pleşu a precizat şi că faptul de a fi român nu reprezintă nicicum vreun avantaj sau vreun defect. După părerea sa, asumarea propriei identităţi este un element specific fiecărei persoane şi trebuie realizată în aceeaşi măsură în care fiecare persoană în parte îşi asumă propria înfăţişare fizică dobândită la naştere. În acelaşi cadru, au mai fost atinse puncte interesante precum identitatea digitală, care tinde să creeze identităţi duplicitare, tradiţia ca element fundamental al identităţii, limba ca element constitutiv şi determinant al apartenenţei la un popor anume.
Sâmbătă, 27 iunie, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean“, a avut loc un concert extraordinar de flaut şi pian intitulat „Flautul de aur“, susţinut de doi artişti de elită, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail, în cea de a treia zi a evenimentului cultural „Zilele Culturii şi Credinţei la Deva.
Realizând un periplu interesant în istoria muzicii, cei doi artişti de renume ai culturii muzicale româneşti contemporane au atins în concertul lor, într-un crescendo cronologic, piese de la marele compozitor clasic Bach până la muzica clasică contemporană americană şi europeană.
În continuarea manifestărilor prilejuite de „Zilele Culturii şi Credinţei la Deva“, duminică seară, în sala Teatrului de Artă din Deva a avut loc spectacolul de teatru „Întoarcerea zidarului“, o punere în scenă a legendei Meşterului Manole, spectacolul fiind susţinut de compania de teatru Civic Art CvM din Bucureşti.
Liturghie arhierească la Catedrală
Azi, la Catedrala Episcopală din Deva se va săvârşi, cu ocazia celui de-al doilea hram, al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de un concert al grupului coral „Anastasis“ al Catedralei Episcopale, grup care aniversează 15 ani de la înfiinţare. De la ora 17:00, în sala de festivităţi „Spiru Haret“ a Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara din Deva va avea loc deschiderea festivă a simpozionului teologic cu caracter internaţional „Postmodernismul - o provocare pentru creştinismul contemporan“, în cadrul „Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“ şi a „Anului comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii“. Marţi, 30 iunie, se vor desfăşura lucrările simpozionului structurate pe două secţiuni: „Postmodernismul şi spiritualitatea ortodoxă“ şi „Exigenţe pastoral-misionare actuale“. Accesul publicului la evenimentele din cadrul ediţiei a doua a manifestării „Zilele Culturii şi Credinţei la Deva“ este liber.