Emil Constantinescu a conferențiat la „Glasul Bisericii în cetate”, Zalău

Joi, 29 iunie, în sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău, a avut loc o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. Invitatul acestei ediții, Emil Constantinescu, a susținut conferința cu tema „Memoria Golgotei. Valorile creștine în lumea post-modernă”. Cu acest prilej a avut loc și lansarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”, scrisă de Laura Ganea.

Președintele Emil Constantinescu a subliniat faptul că în lumea frenetică a mileniului trei criza mondială financiară a generat un paradox: „dez­mățul consumului și supremația cămătăriei”. Astfel, pe fondul păcii mondiale îndelungate, de aproape 70 de ani, războaiele dintre state au fost înlocuite de războaie civile, etnice, rasiale și religioase, profitabile pentru traficanții de arme sau pentru anumite grupuri care promovează o religie a violenței, astfel că psihologia fricii a devenit, prin manipulare, o armă politică a lumii de astăzi.

În continuare, invitatul a evidențiat principalele probleme ale societății contemporane, dintre care libertatea sexuală, care s-a transformat într-o religie a instinctelor neîngrădite și expuse ostentativ, agresând intimitatea adulților, fragilitatea adoles­cenților și inocența copilăriei; caritatea, care s-a transformat într-o afacere bănoasă pentru companiile comerciale și agențiile publicitare, etc.

De asemenea, Emil Constantinescu a mai vorbit despre tehnologiile vizuale care elimină timpul reflecției și efortul gândirii; despre drepturile omului, care începând cu anul 1960 au devenit un scut în fața dictaturilor, și care în prezent devin noile democrații ale libertății decadente, ale libertății fără responsabilitate, o religie prin care sunt eliminate datoriile omului. Invitatul a vorbit și despre schimbarea adevărată, care „începe în sufletul nostru prin asumarea suferinței, ci nu doar prin contemplarea ei”, iar „întrebările care se pun sunt următoarele: există o posibilă relație între absolutul credinței și relativul politicii? Sau se poate vorbi despre o politică creștină? Răspunsul este unul afirmativ, cu condiția de a se face o distincție clară între mistica creștină și un anume tip de politică subordonată unui ansamblu de valori morale și reguli empirice, care țin să respecte cât mai mult posibil și personalitatea oamenilor și libertatea lor”.

Emil Constantinescu a precizat, în conformitate cu opinia scriitorului francez Gustave Thibon, că politica nu poate fi în totalitate una a sfințeniei, pentru că orice politică trebuie să țină seama și de prezența răului. De asemenea, invitatul a spus că un creștin nu ar accepta niciodată o politică atee, în care Dumnezeu să fie negat. Astfel, orice politică, chiar dacă emană de la consimțământul cetățenilor, se bazează, parțial, pe forță și pe constrângere. Acolo unde legea nu este respectată trebuie să intervină forța, doar că forța trebuie să rămână apanajul legii, nu a unei persoane sau a unui grup de persoane.

După ce a vorbit despre minusurile regimului comunist, Emil Constantinescu a afirmat că într-o democrație, oamenii au simultan libertăți și respon­sabilități. Într-un bun regim politic, cetățenii se bucură de maximul de libertăți individuale și comunitare, iar statul joacă un rol de coordonator și de arbitru, solidaritatea trebuind să constituie principalul obiectiv.

La finalul conferinței, Emil Constantinescu a răspuns la întrebările adresate de public și a oferit autografe celor prezenți, alături de Laura Ganea, autoarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”, în care este amintită perioada când Emil Constantinescu a fost președintele României. Cartea „Prețul demnității. O istorie astfel”, scrisă de Laura Ganea a fost prezentată de Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, de prof. Ioan Abrudan, directorul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Zalău, și de Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO.