„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Etapă importantă în construcţia Catedralei băimărene
Un eşafodajul de metal cu o greutate de 40 de tone a fost montat la Catedrala Episcopală din Baia Mare. Eşafodajul de tip inelar va susţine schela în vederea înălţării cupolei principale, care va atinge cota de ^70 metri. De asemenea, PS Iustin Sigheteanul a fost felicitat la aniversarea zilei de naştere, pe 23 iunie.
Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a asistat marţi, 23 iunie, la montarea eşafodajului din metal cu o greutate de 40 de tone, care a fost ridicat până la cota ^47,8 metri, cu ajutorul unei macarale de 500 tone. Eşafodajul de tip inelar va susţine schela în vederea înălţării cupolei principale, care va atinge cota de ^70 metri.
„S-au depăşit cele mai complicate etape ale zidirii catedralei, dar complicat este şi de aici înainte, având în vedere înălţimea la care se lucrează, dar s-au depăşit fazele cele mai complexe şi mai complicate. Mulţumim Bunului Dumnezeu, Sfintei Treimi, ocrotitoarea Catedralei noastre, că ne-a ajutat să ajungem acest nivel important, mulţumim că a ajutat tehnicienilor, specialiştilor să găsească soluţia pentru ridicarea cupolei şi celor care au contribuit la montarea ei, părinţilor Catedralei care se ocupă de administrarea şi construirea Catedralei şi tuturor celor ce sprijină cu bucurie înălţarea acestui monument, căruia îi spun «o ctitorire pentru dăinuire» aşa cum este fiecare mănăstire, fiecare biserică şi fiecare catedrală“, a spus PS Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Ierarhul s-a întâlnit, apoi, cu slujitorii şi ostenitorii de la Catedrală, cu care a urcat până la cota ^47,8 metri pentru a observa etapele lucrărilor. Construcţia Catedralei episcopale „Sfânta Treime“ a început în urmă cu mai bine de 20 de ani, iar în prezent slujbele se oficiază la demisolul lăcaşului de cult.
Aniversarea PS Iustin Sigheteanul
PS Iustin Sigheteanul a primit marţi, 23 iunie, la Centrul Eparhial, oficialităţile judeţene şi locale şi pe cei care au dorit să-l felicite cu ocazia zilei de naştere, la împlinirea a 54 de ani. Ierarhul s-a născut la 23 iunie 1961, în comuna Rozavlea, Maramureş, în familia bunilor credincioşi Ştefan şi Maria Hodea, având numele din botez Ioan. În 1976 s-a întâlnit cu viata monahală de la Mănăstirea Rohia, unde, după cursurile începute la Seminarul Teologic din Craiova şi definitivate la Cluj-Napoca (1983), a fost hirotonit diacon, iar în 1984 preot. În 1985 a depus voturile monahale, primind numele Iustin, avându-l ca naş de călugărie pe Înaltpreasfinţitul Justinian Chira, la acea vreme episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului. În 1988, Arhiepiscopul Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului şi Clujului i-a încredintat conducerea provizorie a Mănăstirii „Sfânta Ana“ - Rohia, iar în luna ianuarie din 1989 a fost numit stareţ.
Între 1988-1992 a fost student al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu, obţinând licenţa în teologie la disciplina Drept canonic şi Legislaţie bisericească, sub îndrumarea arhid. prof. univ. dr. Ioan Floca. A fost ridicat la rangul de arhimandrit, în 1993, după ce, în 1990 a fost distins cu rangul de protosinghel. Ca stareţ s-a îngrijit ca obştea mănăstirii să sporească, mai ales calitativ, trimiţând mai mulţi ucenici la şcoală pentru a-şi desăvârşi studiile teologice, unii chiar la doctorat. Dintre aceştia, unii au devenit stareţi la mănăstirile Măriuş, Rohiţa, Scărişoara Nouă, Moisei şi Budeşti.
Pe 22 martie 1994, Preasfinţitul Justinian Chira l-a propus Sfântului Sinod pentru a fi ales arhiereu-vicar pe seama Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, primind numele de Sigheteanul, iar pe 17 aprilie 1994, a fost hirotonit arhiereu.
În demnitatea de arhiereu a sfinţit şi resfintit multe biserici, a pus pietre de temelie pentru noi locaşuri de închinare şi instituţii bisericeşti; a hirotonit aproape 400 de preoţi şi diaconi; a preluat, din 1999, grija înălţării Catedralei Episcopale; s-a preocupat de bunul mers al şcolilor teologice din Eparhie, de îndrumarea editării publicaţiilor eparhiale; s-a îngrijit de aşezămintele şi asociaţiile de ocrotire socială şi filantropică etc. Activitatea publicistică însumează 40 de studii şi articole în reviste teologice şi bisericeşti, precum şi volumul „Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul între profeţie şi mesianism în descrierea Evangheliilor şi a Tradiţei precreştine“, teză de doctorat, întocmită sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj - Napoca, conform consilierului cultural al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, pr. Cristian Ştefan. (Oana Rusu)