Evenimente culturale și duhovnicești în memoria poetului Mihai Eminescu

De Ziua Culturii Naționale, când s-au împlinit 169 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, au fost organizate mai multe manifestări culturale, artistice și duhovnicești. De asemenea, în numeroase locașuri de cult a fost oficiată slujba parastasului în memoria lui Mihai Eminescu.

La Cluj-Napoca au avut loc mai multe evenimente cultural-artistice, la care au participat Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, autoritățile locale, județene și militare, elevi și studenți de la instituțiile de învățământ clujene.

Cu această ocazie, IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a oficiat o slujbă de pomenire la statuia poetului național Mihai Eminescu, amplasată în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și a rostit un cuvânt evocator despre personalitatea marelui poet, despre care a remarcat că a fost un om credincios care și-a iubit foarte mult țara. „Toată lumea știe poezia lui Eminescu intitulată «Rugăciune», în care se adresează Maicii Domnului: «Crăiasă alegându-te / Îngenunchem rugându-te, / Înalță-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie; / Fii scut de întărire / Și zid de mântuire, / Privirea-ți adorată / Asupra-ne coboară, / O, Maică prea curate / Și pururea Fecioară, / Marie!»”, a spus ierarhul.

De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a amintit despre activitatea de jurnalist a lui Mihai Eminescu la ziarul „Timpul”, și ale cărui scrieri rămân la fel de valabile și în prezent: „Zicea Eminescu despre neamul românesc că suntem o punte între Răsărit și Apus, noi, cu religia noastră ortodoxă: «Noi, popor latin de confesiune ortodoxă suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul între Apus și Răsărit, aceasta o simțim noi înșine și o simte mare parte din opinia publică europeană. Aceasta o voim, și oricât de adânci au fost dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră - și fac o paranteză, parcă este proroc – a remarcat IPS Mitropolit Andrei, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiunile noastre care ne leagă de Occident și pe care sperăm a le vedea întrupate aievea, vrăjmașii, oricare ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotarele noastre, ca și în trecut». Această virtute mare a unității, pe care o dorea Eminescu, o dorește Dumnezeu, o dorim noi toți să o vedem întruchipându-se între liderii care conduc acest neam, și toată lumea politică să fie mai elegantă și să își susțină punctul de vedere cu argumente care înalță și nu cu unele care batjocoresc. Fie veșnică pomenirea poetului nostru național, care reprezintă prin excelență cultura românească. Dumnezeu să-l odihnească”.

Au mai luat cuvântul primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și poetul Horia Bădescu, reprezentantul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care au vorbit despre poetul Mihai Eminescu și despre sem­nificația Zilei Naționale a Culturii Române.

Evenimentul s-a încheiat cu ceremonia de depunere de coroane și flori la statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga, din fața clădirii Teatrului Național și a Operei clujene, iar Corul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Petru Stanciu, a interpretat melodii pe versurile poetului național.

Ceremonia a fost urmată de un recital de lieduri și poeme românești, în foaierul Teatrului Naţional, susținut de artiştii Operei Naţionale Române și ai Teatrului Național din Cluj-Napoca, soprana Oana Trâmbițaș, mezzosoprana Alexandra Leșiu, actrița Alexandra Tarce, actorul Ruslan Bârlea, pianistul Lucian Dușa. Regia spectacolului a aparținut lui Ruslan Bârlea, iar regia muzicală Iuliei Merca. La eveniment au participat și reprezentanți ai autorităților locale, județene și militare, elevii de la școlile și liceele clujene, printre care elevi de la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și un grup de copii de la Grădinița Universității „Babeș-Bolyai”.

Slujba parastasului la Catedrala din Baia Mare

Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a săvârșit slujba parastasului pentru poetul național Mihai Eminescu, marți, 15 ianuarie, de  Ziua Culturii Naționale, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de un preoții slujitori ai sfântului lăcaș.

La acest eveniment au fost prezenți cadrele didactice și elevii de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare. Răspunsurile la strană au fost date de către cântăreții de la strana Catedralei Episcopale.

Manifestări culturale la Sibiu

Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită la Sibiu printr-un eveniment în cadrul căreia a fost omagiat Mihai Eminescu, alături de personalități alte culturii și teologiei românești implicate în promovarea operei și gândirii poetului național.

Manifestările culturale și artistice au fost organizate de Arhiepiscopia Sibiului, prin Sectorul Cultural - Departamentul de Tineret, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „ASTRA” și Liceul de Artă din Sibiu. Principalele momente ale serii organizate în foaierul bibliotecii menționate au fost lansarea cărții „Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu” a regretatului preot profesor Aurel Jivi și comunicarea științifică „Eminescu și satul românesc” susținută de conf. univ. dr. Mirela Ocinic.

La începutul serii, consilierul cultural din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, a rostit un cuvânt de bun-venit adresat parti­cipanților și oaspeților.

„Suntem prezenți aici pentru Ziua Culturii, dar poate mai mult decât acest lucru suntem aici pentru a ne aduce aminte. Astăzi este ziua de naștere a poetului național, declarată ca Zi Na­țională a Culturii, și în jurul acestei sărbători încercăm în fiecare an să croim câte un eveniment, nu că nu am avea de-a lungul anului evenimente de această natură, dar tocmai pentru a conștientiza poate și mai bine însemnătatea culturii”, a spus părintele Emanuel Tăvală.

Prezentarea cărții „Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu” a fost făcută de pr. prof. dr. Ovidiu Moceanu de la Universitatea „Transilvania” din Brașov și de pr. prof. dr. Dumitru Abrudan. Părintele Moceanu a subliniat eforturile depuse de tânărul teolog Aurel Jivi în a cuprinde în lucrarea sa de licență susținută în anul 1967 la Institutul Teologic Universitar din Sibiu ideile religioase ale operei marelui poet Mihai Eminescu: „Rareori am citit pagini mai luminoase despre Eminescu și mă gândesc la mai multe capitole ale cărții, în mod special la «Dumnezeu în gândirea eminesciană», «Moartea și viața viitoare în gândirea eminesciană» și «Zeități dacice și ale altor popoare». A rezolvat cu dexteritate, cu spirit științific și în același timp cu sensibilitate aceste teme abordate, înlăturând orice suspiciune de exagerare, nu un avânt teologic de identificare în textele eminesciene a unor reflexe ale cre­dinței, ci o cercetare a părții aceleia nevăzute a operei. A avut ideea să meargă spre postume, o adevărată arhivă de frumusețe necunoscută marelui public nici măcar acum, chiar dacă a apărut ediția Perpessicius”.

La rândul său, părintele Dumitru Abrudan a vorbit despre personalitatea părintelui Aurel Jivi, unul din marii dascăli pe care i-a avut teologia sibiană: „Părintele Aurel Jivi a fost un profesor model ca pregătire, un profesor cu o experiență didactică deosebită, dar și cu o experiență ecumenică (…) era mereu prezent pe toate meridianele globului la întâlniri, conferințe. Studenții l-au apreciat foarte mult pentru că era bine instruit și era deschis și cu experiență de viață”.

Despre părintele Aurel Jivi și opera sa a vorbit și soția sa, prof. Liliana Jivi, cea care s-a ocupat de editarea și apariția cărții lansate cu această ocazie.

„Pe vremea aceea cartea nu putea fi publicată, iar soțul meu era de o modestie chiar stânjenitoare, era mult prea modest și în sensul acesta se asemăna cu Eminescu, cu cel pe care îl sărbătorim astăzi (…) Soțul era un om drept, care lupta pentru dreptate și în mod special pentru dreptatea studenților și de aceea a și avut de suferit chiar în Institutul Teologic”, a spus Liliana Jivi.

A urmat o comunicare știin­țifică pregătită de conf. univ. dr. Mirela Ocinic, cu o introducere susținută de pr. dr. Călin Sămărghițan: „Actualitatea lui Eminescu cred că stă în perpetua sa așa-numită «inactualitate». Atunci, în vremea lui, nu era încă născut teologul care să poată să acceseze opera sa. Când părintele Aurel Jivi s-a ocupat de Eminescu, aparatul critic încă nu era complet, încă nu putea să aibă acces la tot ceea ce au scris înaintașii despre el, apoi a venit comunismul și din Eminescu s-a scos doar ce convenea ideologiei de partid, mai ales «Împărat și proletar» și mișcarea muncitorească care trebuia adusă în valoare, iar după ‘90 când a început să fie confluența între Teologie și Litere, aparatul critic literar șchiopăta pentru că nu exista criticul literar care să aibă bagajul teologic necesar să-l înțeleagă pe Eminescu și nici din partea teologiei încă nu s-a născut teologul care să intre în toate profunzimile literare”, a spus părintele Sămărghițan.

Conf. univ. dr. Mirela Ocinic a vorbit despre legăturile marelui poet cu viața satului românesc, inspirația găsită de Eminescu în viața rurală și nu numai: „Categoric nu-l văd pe Eminescu legat de satul românesc ca bun pe piața bunurilor simbolice. Mai dezvoltată este acea parte a criticii literare care analizează literatura eminesciană în relație cu literatura populară. Sigur că aici există o bază puternică, Eminescu era romantic, romanticii și-au hrănit literatura din folclor și sunt multe studii comparate care apropie basmul cult eminescian de basmele populare sau o bună parte din literatura chiar de inspirație istorică și cea de inspirație mitologică de folclor. Eu mărturisesc că și aici văd lucrurile un pic nuanțate, nu total diferite. La «Făt-Frumos din lacrimă», de exemplu, nu găsesc că există o legătură foarte puternică cu basmul popular, ci mai puternică cu basmul cult german (…) Structura narativă a basmului, structura poveștii, înșiruirea întâmplărilor este peste tot, desigur, aceeași, pentru că ea își are sorgintea în folclorul universal, nu numai într-un folclor național, di­fe­rențierile la Eminescu pornesc din literatura cultă”, a spus Mirela Ocinic.

Seara dedicată poetului Mihai Eminescu a cuprins și mai multe momente artistice. Poeziile „Sara pe deal” și „Ce te legeni” au fost interpretate muzical de elevii Luana Prodea, respectiv Andrei Zavragiu de la Liceul de Artă din Sibiu, cu acompaniamentul la pian al prof. Aurora Oltean. De asemenea, elevii Andreea Bratu, Ioana Dorca și Marius Pîrvu de la același liceu au recitat poezii din opera eminesciană, iar violoniștii Mihai Andrițcu și Ovidiu Frățilă au interpretat opere muzicale românești și din Republica Moldova. Un moment artistic a fost oferit la începutul serii și de elevul Mario Prodea de la Liceul de Artă din Sibiu, care a interpretat la pian o arie pregătită sub îndrumarea prof. Eniko Orth.

Eminescu, omagiat la Subpiatra, Oradea

Cu prilejul aniversării a 169 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu, marți, 15 ianuarie, în Parohia Subpiatra, Protopopiatul Oradea, s-a desfășurat o activitate cultural-educațională. Activitatea, precedată de Sfânta Liturghie și slujba parastasului, s-a desfășurat în biserica parohială din Subpiatra și la Școala Gimnazială nr. 1 Hotar, unde învață elevii din satul Subpiatra.

În cadrul proiectului intitulat „Întâlnirea noastră cu poetul, patriotul și credinciosul Mihai Eminescu” s-a implicat parohul Lucian Crișan, preoteasa Georgeta Crișan, profesor de limba română la Școala Gimnazială nr. 1 din Tileagd, Mariana Iaz, învățător la Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd, Mădălina Lascău, profesor de limba română la Școala Gimnazială nr. 1 din Hotar.
Parohul Lucian Crișan a susținut prelegerea „Mihai Eminescu, iubitor al Bisericii și al patriei”, în care a arătat că „fiecare țară are o personalitate reprezentativă: germanii îl au pe Goethe, britanicii pe Shakespeare, italienii pe Dante, spaniolii pe Cervantes, iar noi, românii, pe Mihai Eminescu, un simbol național devenit prin propria personalitate și creație. Născut și crescut în spiritul creștin-ortodox al unei familii evlavioase cu 11 copii, care avea legături strânse cu monahismul românesc, Mihai Eminescu a fost toată viața atașat de Biserica Ortodoxă, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii și a identității naționale a poporului român. El a iubit Biserica Ortodoxă, pe care a numit-o «maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului». (Ziarul Timpul, 1882)”.

De asemenea, pr. Lucian Crișan a mai arătat că în anul 1879, în ziarul „Timpul”, Eminescu scria: „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoare a elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit de înghițirea prin poloni, unguri, tătari și turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români, care trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar român nu e”.

Pr. Lucian Crișan a subliniat că „Eminescu a recunoscut meritul enorm pe care l-a avut Biserica Ortodoxă în Transilvania, unde aceasta a întemeiat și sprijinit școala și unde a fost un reazem de nădejde pentru români în lupta lor pentru a-și apăra drepturile: «În Ardeal vedem că ea a devenit totul pentru români: ea organizează și întreține învățământul primar, cel secundar clasic, ba chiar și cel real al poporului. Preotul de acolo n-a învățat numai canoanele, ci și disciplinele economiei de câmp; el e învățător și sfătuitor în interesele morale și materiale, ba chiar în cele juridice ale poporenilor săi» (Ziarul Timpul, 1880). Față de unele încercări de suprimare a limbii române din școlile transilvănene, Eminescu ia poziție fermă: «Noi, românii, formăm o biserică națională și ca societate religioasă, ca Biserica Ortodoxă Română, suntem un cor matur și compact pentru a ne împotrivi la orice tendințe care ar jigni libertatea conștiinței și cultura noastră națională»”.

Parohul de la Subpiatra, a mai arătat, în prelegerea sa că ”Mihai Eminescu a fost un om credincios, dar și un mare patriot, un român desăvârșit, absolut, care și-a iubit neamul și s-a identificat deplin cu drama acestuia. A crezut în capacitatea neamului său de a răzbi în furtuna istoriei, de a înfăptui idealul nutrit de veacuri de a-și făuri un viitor demn. A militat pentru unitatea tuturor românilor, pentru el țara fiind toată întinderea de pământ unde se vorbea românește. «La trecutu-ți mare, mare viitor!», dorea el României. Biserica l-a prețuit dintotdeauna pentru dragostea pe care a avut-o față de neamul românesc, credința ortodoxă, mănăstiri, Sfânta Fecioară Maria, căreia i-a compus poezia «Rugăciune».

Eminescu este mereu actual, „un contemporan al tuturor timpurilor, ne învață să ne iubim țara, cultura, limba și credința strămoșească (…) 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, este în același timp și Ziua Culturii Naționale. Omagiindu-l pe Eminescu, «omul deplin al culturii românești», cum îl numea Constantin Noica, onorăm în același timp cultura românească cu ce are ea mai frumos și înălțător”, a mai spus pr. Crișan Lucian, conform Episcopiei Oradiei.

Eminescu, evocat de preoții clujeni

Sub semnul celebrării celor 169 de la nașterea poetului Mihai Eminescu, s-a derulat prima ședință a preoților din Protopopiatul Ortodox Român Cluj I, desfășurată marți, 15 ianuarie, în Biserica „Sfânta Treime”.

Ședința preoților a fost precedată de o slujbă Te-Deum și de un parastas în memoria poetului, oficiate de preoții din Cercul Preoțesc Jucu, împreună cu protopopul de Cluj I, Dan Hognogi.
Cu acest prilej, protopopul a evocat personalitatea lui Mihai Eminescu și a făcut o incursiune în biografia poetului, plecând de la afirmația lui George Călinescu, potrivit căreia „a cunoaște opera unui autor e nevoie să-i cunoști viața”.

„Mihai Eminescu este o piatră a culturii române, un bun național, un simbol, care este cântat, recitat și omagiat de toată suflarea românească”, a punctat protopopul Dan Hognogi.
Mihai Eminescu a fost omagiat și printr-un scurt moment poetic susținut de preoții din Cercul Preoțesc Jucu, iar printre poemele prezentate a fost și „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. De asemenea, a fost amintită sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de la 1918, unire a tuturor românilor la care Mihai Eminescu a visat.