Evoluția unei expoziții sibiene despre Locurile Sfinte

În urmă cu doar câțiva ani se năștea la Sibiu o expoziție de fotografie și hărți, prin eforturile unor pelerini la Locurile Sfinte care au dorit să arate frumusețea unică a Muntelui Athos și a Țării Sfinte. Expoziția a avut rolul de a-i convinge pe vizitatori să devină la rândul lor pelerini la aceste locuri însemnate pentru creștinătate.

Începuturile expoziției sunt legate de pelerinajele pe care autorii fotografiilor prezentate publicului le-au făcut cu ani în urmă la Muntele Athos. Din dorința de a împărtăși altora experiența lor duhovnicească, pelerinii s-au gândit să organizeze o expoziție poate unică în această parte a țării.

„Expoziția a avut în cursul timpului o evoluție neașteptată, la urma urmei o viață tumultoasă. Începutul a fost modest, cu fotografii din Sfântul Munte Athos expuse pentru prieteni în 2013, într-o cafenea din Piața Mică a Sibiului. Mai târziu a apărut ceea ce se numește o oportunitate, eu însă am conceput-o ca un semn de mulțumire pentru ajutorul Preasfințitului Visarion, Episcopul Tulcii, în pelerinajele din Sfântul Munte, expoziția urmând să fie organizată în Tulcea. Ea a ajuns însă în altă parte, pe simezele celui mai prestigios muzeu din țară, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. La imaginile mele din Țara Sfântă și din Sfântul Munte le-am adăugat pe cele ale lui Ștefan Popescu, și astfel au apărut doi expozanți”, explică curatorul expoziției, Petre Beșliu Munteanu, arheolog la Muzeul de Istorie din Sibiu.

În 2014 expoziția era vernisată în Cabinetul Cartografic al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, sub titlul „Locurile Sfinte reflectate în hărţi şi fotografii” și se bucura de un interes mare din partea publicului și de aprecieri din partea spe­cia­liștilor.

„Suntem, pe de-o parte, în sfera istoriei, şi, pe de altă parte, în sfera spiritualului. Ţara Sfântă este leagănul celor trei religii ale cărţii: iudaismul, creştinismul şi islamul. A cunoscut perioada pelerinajelor clasice, calme, liniştite, dar şi a celor armate, cruciadele, iar în momentul în care Ţara Sfântă a fost pierdută în favoarea persanilor, iar mai târziu a musulmanilor arabi, un loc sacru în inima Imperiului Bizantin ortodox a devenit Muntele Athos”, spunea istoricul Constantin Ittu la vernisaj.

Românii și Muntele Athos

Sunt cunoscute legăturile pe care le-au avut românii de-a lungul istoriei cu mănăstirile și monahii de la Muntele Athos. Până astăzi s-a păstrat o relație deosebită între pelerinii români și aceste locuri, unde domnitorii Țării Românești și ai Moldovei au contribuit foarte mult la ridicarea așezămintelor monahale.

„Legăturile Ţării Româneşti cu Muntele Athos au debutat la scurt timp după stabilirea relaţiilor oficiale ale statului muntean cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, odată cu recunoaşterea canonică a Mitropoliei Ungrovlahiei, în mai 1359. Iniţiatorii acestor relaţii au fost călugărul Hariton, egumenul Mănăstirii Kutlumus, şi domnul Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru (1351/1352-1364). Activitatea constructivă la Muntele Athos debutează în aceeaşi perioadă. Informaţiile pe care le deţinem ne permit constatarea că primul domn român, care a susţinut asemenea activităţi la Sfântul Munte a fost Nicolae Alexandru, iar principala beneficiară în această epocă a fost aceeaşi Mănăstire Kutlumus. De asemenea, activitatea constructivă a Moldovei la Muntele Athos este indisolubil legată de domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Debutul său se situează la începutul deceniului opt al secolului al XV-lea. În 1471, la rugămintea egumenului Varlaam de la Mănăstirea Zografou, Ştefan cel Mare acorda un ajutor bănesc bolniţei acestei mănăstiri. Actul emis la 13 septembrie de cancelaria de la Suceava, preciza şi în acest caz, atât valoarea daniei, cât şi destinaţia acesteia, precum şi obligaţiile ce reveneau destinatarilor”, spune istoricul Petre Beșliu Munteanu.

De la Sibiu, la Făgăraș și Mediaș    

În anul 2015 și în anul 2016 expoziția avea să ajungă la alți oameni interesați de Locurile Sfinte și cu dragoste față de valorile perene ale Ortodoxiei și culturii religioase bizantine.
„În 2015 am dus expoziția, cu titlul modificat, «Pelerinaje la Locurile Sfinte», la muzeul din Făgăraș, și succesul a fost nesperat. Deja renunțasem la hărțile expuse la Sibiu, hărți cu un regim special, aparținând patrimoniului muzeal. În schimb, am expus la Făgăraș obiecte bi sau tridimensionale: cărți, diamonitiriou, pelerina de la Iordan. La vernisaj a venit obștea credincioșilor din oraș, chiar corul teologilor. Ștefan Popescu a fost împreună cu prietenii săi și a prezentat ghidul recent tipărit despre Sfântul Munte. A fost o împlinire expozițională, grație organizatorilor făgărășeni. A treia expunere a fost pentru scurtă durată la Mediaș, în 2016, la Casa de Cultură, într-o manifestare cu caracter cultural-religios”, ne-a mai spus Petre Beșliu Munteanu.

Expoziția a ajuns și în orașele mai mici din județul Sibiu. Anul trecut, fotografiile au fost expuse și în orașul Tălmaciu din județul Sibiu.

„Primarul din Tălmaciu a fost entuziasmat de ideea expunerii fotografiilor în micul oraș de la ieșirea din Defileul Oltului. Ca și în cazurile anterioare, am suportat costurile expoziției și ale vernisajului. Expoziția de la Tălmaciu a fost susținută nemijlocit de un singur tălmăcean, Teodor Țurcanu, și, prin urmare, a fost vizitată de un număr mic de localnici”, continuă Petre Beșliu Munteanu.

Expoziție în mediul virtual

Proiectul de viitor al organizatorilor expoziției este ca aceasta să ajungă în mediul virtual, unde lucrurile sunt mai facile, nu necesită cheltuieli prea mari, iar fotografiile și documentele pot fi accesate de oriunde.

„Ideea unei expoziții on-line îi aparține părintelui Emanuel Tăvală, consilierul cultural din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului. Ideea a venit din lipsa de spații de expunere și de potențiali vizitatori. Nu avem decât a spera că fișierele expoziției vor fi accesate și că interesul pentru pelerinaje va crește. Expoziția on-line va cuprinde mai multe informații și imagini decât cea tradițională, organizată într-o sală. Fiecare dintre cei doi pelerini are ocazia să posteze imagini după pofta inimii, din pelerinajele în Țara Sfântă și Sfântul Munte Athos. Imaginile din Țara Sfântă sunt titrate și expuse cronologic, de la Ziua I, la Ziua IV. Cele din Sfântul Munte sunt selectate cu dorința de a cuprinde cât mai multe mănăstiri și schituri. Pe de altă parte, mai important, am dorit ca vizitatorii să retrăiască momentele binecuvântate ale pelerinajelor. El va fi ajutat de imagini, de textele cuprinse în anexă și de gândurile noastre bune. E firesc să mul­țumesc colegilor din muzeu, care m-au ajutat, fără a fi o obligație de serviciu: Ion Vasile, Cristina Mihu, Ioan Vărzaru, Lucia Dumitrescu. Mulțumiri și celor ce au înlesnit pelerinajele în Sfântul Munte: PS Episcop Visarion, părintele diacon Ștefan Toma, călugărilor din Sfântul Munte pentru ospitalitate și bună­voință, domnului Peter Howorth pentru permisiunea de a posta harta redactată de Domnia Sa”, ne-a mai spus curatorul expo­ziției.

Organizatorii își propun ca o mare parte din fotografiile pelerinajelor la Locurile Sfinte să fie expuse într-un chioșc la marginea drumului de lângă mănăstirea de la Turnu Roșu, județul Sibiu. „Îi invit pe toți să ţină aceste imagini ca amintire, mai ales dacă nu vor putea urma paşii Mântuitorului Iisus Hristos sau a milioanelor de pelerini care au urmat paşii Lui. Nu aş putea spune că am fost un pelerin, nici măcar la Muntele Athos, unde am fost de şapte ori, ci un călător care adună imagini”, explică Petre Beșliu Munteanu.