Expoziţia „Tezaur Episcopia Tulcii”, la Sibiu

Muzeul Naţional Brukenthal şi Episcopia Tulcii au organizat expoziţia „Tezaur Episcopia Tulcii”, care a fost vernisată joi, 28 iulie, la Muzeul Brukenthal, Casa Albastră. În cadrul parteneriatului încheiat între Episcopia Tulcii și Muzeul Brukenthal din Sibiu, toate obiectele liturgice expuse au fost curăţate în atelierul de restaurare-conservare al Muzeului, iar Episcopia a realizat catalogul de expoziţie.

La vernisaj au participat Prea­sfin­țitul Visarion, Epi­s­­copul Tulcii, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul muzeului, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul facultăţii de Teologie „Sfîntul Ierarh Andrei Şaguna” din Sibiu, Emanuel Tăvală, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sibiului, directori ai instituţilor culturale din Sibiu şi un numeros public.

În cuvântul de deschidere, Alexandru Constantin Chituţă, curatorul expoziţiei a subliniat noutatea expoziţiei în oraşul Sibiu: „Expoziţia ce s-a realizat printr-o fructuoasă colaborare între cele două instituţii aduce ceva nou în peisajul şi în viaţa culturală a Sibiului. Este o expoziţie specială, are ceva diferit faţă de celelalte expoziţii. Pe lângă partea istorică şi artistică, această expoziţie are o încărcătură spirituală puternică. Este o punte de legătură cu generaţii și popoare. Să ne gândim la modelul de convieţuire din Dobrogea şi la actualitatea tumultuoasă de astăzi a Europei şi, mai mult decât atât, să ne gândim la miile de credincioşi care s-au împărtăşit cu Sfintele Taine din aceste potire”.

Managerul muzeului, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca a salutat această colaborare şi o nouă expoziţie la Sibiu: „Ne-am bucurat când am primit propunerea din partea Episcopiei Tulcii. Muzeul nostru este deschis tuturor pentru proiecte. Această expoziţie vorbeşte despre importanţa Bisericii naţionale în istorie şi în actualitate. Şi prin aceste lucruri putem să batem la porţile Europei, la porţile deschise, arătându-ne lucrurile cu adevărat valoroase pe care le deţinem”.

PS Episcop Visarion a apreciat munca de restaurare făcută la Muzeul Brukenthal și a subliniat importanța spirituală și culturală a exponatelor: „Aceste artefacte care probează în timp credința, speranța și dragostea făuritorilor, dar și a donatorilor lor, constituie astăzi un reper cultural și artistic ce se cere apreciat la justa lui valoare, dar și un imbold pentru contemporani în prețuirea trecutului și valorificarea lui pentru prezent, ca și pentru viitor. Ele oglindesc legătura indisolubilă dintre cult și viața duhovnicească, dintre credință și spiritualitate ca întruchipare a frumosului, ideal care izvorăște din Dumnezeu. Ne bucurăm în chip deosebit de faptul că Episcopia Tulcii are posibilitatea ca la un an de la vernisajul expoziției «Spovedanie și Euharistie – mărturii de artă creștină din Episcopia Tulcii», desfășurată la Casa Artelor din Sibiu (aprilie – mai 2015), să fie prezentă din nou de data aceasta în saloanele Muzeului Național Bruckenthal din Sibiu cu un număr de peste 50 de obiecte de cult din argint sub genericul «Tezaur - Episcopia Tulcii». Acest fapt ne onorează foarte mult având în vedere că această prestigioasă instituție muzeală – care va serba la anul 200 de ani de la deschiderea către public – oferă cu generozitate găzduirea acestei Expoziții a eparhiei tulcene”. La final, Episcopia Tulcii, prin PS Episcop Visarion a mulţumit celor implicați în realizarea expoziției, dăruindu-le tuturor acte de apreciere.

Obiecte bisericești reprezentative

Expoziţia „Tezaur – Episcopia Tulcii” aduce în faţa publicului un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole, dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se regăsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele balcanice şi orientale. Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a împlinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel. Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX, conform curatorilor expoziției, Alexandru Chituţă şi Raluca Frîncu.

Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană) caracterizate de măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate de entrelacs-uri în relief. O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative momente din viaţa Mântuitorului, în special Patimile. Icoana Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir se singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.

Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor cât şi registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului, conform curatorilor.