Expoziția „Ținută, culoare, stil – Cămașa țărănească de altădată din Colecțiile Brătianu și Cantacuzino”

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, prelungeşte expoziția „Ținută, culoare, stil – Cămașa țărănească de altădată din Colecțiile Brătianu și Cantacuzino” până în data de 14 iulie, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Colecțiile Brătianu și Cantacuzino au fost prezentate publicului larg pentru prima oară în anul 2015, bucurându-se de un larg interes. În ultimii ani, părți ale acestei colecții au fost prezentate în cadrul unor expoziții temporare organizate în diferite orașe ale României, iar colecția a ajuns și în atenția publicului internaţional, conform unui comunicat al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. 

În anul 1934, Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România. Cele 191 de piese de port, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România, au fost donate Muzeului Etnografic al Ardealului în anul 1934. Preocuparea celor două doamne pentru portul țărănesc se înscria în tendința generală a doamnelor din înalta societate românească de a-și manifesta atașamentul față de portul tradițional, considerat întruchiparea spiritului național, conform reprezentanţilor Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa constituia piesa cea mai importantă: aceasta a păstrat, de-a lungul unei perioade lungi, elemente arhaice de croi, tehnici de decorare, ornamentică. De asemenea, cămașa marca aparte­nența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice, evidențiind statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică. Selecția de piese, expuse în cadrul expoziției, oferă vizitatorilor o incursiune în timp și spațiu și, în același timp, o experiență estetică memorabilă, se mai arată în comunicatul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

„Credem că această donaţie din 1934, faptul că aceste două mari doamne ale istoriei româneşti au decis să facă această donaţie tocmai anume la Muzeul Etnografic al Ardealului, ne obligă să o valorificăm şi să o prezentăm publicului. De altfel, Eliza Brătianu şi Sabina Cantacuzino sunt considerate printre donatoarele fondatoare, într-un fel, ale Muzeului Etnografic, donaţia este una foarte importantă, o colecţie reprezentativă care se adaugă altor colecţii foarte importante primite în perioada respectivă. Doamnele sunt menţionate pe placa păstrată din anul 1937, expusă în incinta muzeului, alături de majestatea sa Regele Carol al II-lea, marele sprijinitor al înfiinţării acestui muzeu şi de alte mari personalităţi ale epocii“, a precizat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, la prima ediţie a acestei expoziţii, care a avut loc în anul 2015. După cum a mai remarcat managerul instituţiei, colecţia este bine cunoscută de specialişti, iar o parte din piesele colecţiei au fost prezentate în diferite expoziţii temporare, în ţară: „Colecţia acoperă cele mai importante zone etnografice ale Munteniei, Olteniei, mari părţi din Moldova, şi foarte important şi semnificativ, multe dintre zonele etnografice ale Transilvaniei, chiar dacă numărul de piese din Transilvania este, evident, mai redus decât cel care provine din zonele extracarpatice“.