Festivalurile Junilor din Mărginimea Sibiului şi Ţara Făgăraşului

Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului încheie seria de manifestări tradiţionale derulate pe perioada sărbătorilor de iarnă. Tinerii se adună în cete începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, iar până la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul colindă, de Crăciun, şi merg cu uratul de Anul Nou. De asemenea, o altă manifestare tradiţională din perioada sărbătorilor de iarnă este sărbătoarea junilor din Mărginimea Sibiului, care se adună la final de an la Sălişte.

Cetele de juni şi junese din 14 localităţi ale Mărginimii Sibiului, dar şi din localităţi de peste munţi, aşezări întemeiate în trecut de oierii sibieni, au participat la sfârşitul anului trecut la sărbătoarea junilor de la Sălişte. Tradiţia spune că cetele de feciori din satele de munte se întâlnesc în prima zi după Crăciun pentru a-şi prezenta jocul, obiceiurile şi portul specific aşezărilor reprezentate. La fel ca în fiecare an, tinerii au îmbrăcat cu mândrie straiele populare şi au participat la parada cetelor, la jocul din Piaţa Junilor din Sălişte, iar vătafii au transmis mulţimilor prezente şi oficialităţilor gândurile cele bune şi urările specifice.

La sărbătoarea junilor de la Sălişte a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, care a transmis tinerilor un mesaj de binecuvântare şi i-a îndemnat să ducă mai departe aceste tradiţii sfinte, parte a identităţii spirituale şi culturale a poporului român.

„Bucuria pe care ne-a adus-o Naşterea Domnului trebuie să o păstrăm în sufletele noastre. Biserica păstrează cu multă sfinţenie tradiţiile româneşti şi sfinţeşte aceste odoare pe care le purtaţi, veşmintele poporului nostru. Dacă le păstrăm cu sfinţenie, ne vom putea bucura de ele şi de darurile revărsate de Dumnezeu asupra noastră, românii cei dreptmăritori”, a spus ierarhul.
Mesaje de felicitare au transmis şi prefectul Ovidiu Sitterli, preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, primarul Sălişte, Horaţiu Răcuciu şi alţi oaspeţi. La sărbătoare au fost prezenţi protopopul de Sălişte, Petru-Toader Damian, preoţii şi primarii din comunităţile Mărginimii Sibiului şi mulţi invitaţi. Sărbătoarea s-a încheiat cu o horă a unirii, în care cetele de juni s-au prins şi au dat dovadă astfel de unitate şi frăţietate.

Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului

La Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, sute de tineri din împrejurimile Făgăraşului se adună la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cunoscută ca o adevărată catedrală a ţinutului. An de an, după oficierea Sfintei Liturghii, în lăcaşul de cult are loc prezentarea cetelor de feciori care vin din întreaga Ţară a Făgăraşului, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale. Cetele sunt însoţite de preoţii şi primarii din comunele din care provin, tinerii fiind încurajaţi, astfel de Biserică şi de autorităţile locale, să ducă mai departe tradiţiile moştenite din străbuni.

Iniţiativa organizării Festivalului cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului aparţine Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

După ce colindă în Catedrală, cetele participă la parada care are loc în centrul oraşului, apoi urcă pe scena amenajată de oficialităţile locale pentru eveniment. Aici, vătafii, conducătorii cetelor, îşi prezintă grupurile, iar cetele urcă pe scenă pentru a-şi prezenta dansurile şi tradiţiile specifice. Festivalul de la Făgăraş încheie seria manifestărilor dedicate obiceiurilor de iarnă în Arhiepiscopia Sibiului.

„Costumul popular şi colindul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului sunt legăturile pe care le avem cu străbunii noştri care au trăit aceste obiceiuri şi tradiţii, le-au dus mai departe din tată în fiu şi suntem astăzi în măsură să arătăm României că tradiţiile noastre persistă, şi Europei întregi că ţara noastră are valori unice în lume”, a spus primarul Făgărașului, Sorin Mănduc.

Cetele de feciori se constituie, în satele de la poalele Munţilor Făgăraş începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae. Până la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, cetele de feciori colindă de Crăciun, merg cu uratul de Anul Nou, şi participă la ceremoniile şi sărbătorile specifice acestei perioade.

„Udatul Ionilor”

Încheierea sărbătorilor de iarnă este marcată prin mai multe manifestări tradiţionale. În unele dintre localităţi din Transilvania se obişnuieşte ca de Bobotează să se meargă cu Chiralesa.

În judeţul Sibiu, la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, la Tălmăcel, are loc obiceiul cunoscut sub numele „Udatul Ionilor”. După slujba religioasă, alaiul de tineri porneşte spre râul din sat.

Tinerii călări poartă steaguri tricolore, iar copiii sunt îmbrăcaţi în costumele tradiţionale. La această sărbătoare poate fi văzut carul tras de boi împodobiţi. La râu, feciorii îi udă pe rând pe toţi ce poartă numele de Ioan sau Ioana.

În seara dinaintea Bobotezei, în unele sate din Bistriţa-Năsăud, „hâzii” pleacă la colindat pe la fiecare casă, costumaţi cât mai înfricoşător, înaintea venirii preotului cu crucea, care stropeşte gospodăriile cu agheasmă. Alte obiceiuri specifice perioadei sărbătorilor de iarnă sunt, pe Valea Mureşului Superior, „Proştii” sau „Mascaţii”, „Vergelul” sau „Virgilitul” şi „Mutatul Porţilor”.

Obiceiul Mutatului Porţilor de Anul Nou se mai poate întâlni pe Valea Mureşului superior şi este interpretat fie ca o pedeapsă pentru gazdele care nu primesc colindători, fie ca o atenţie acordată fetelor nemăritate de către tinerii din sat. Mutatul Porţilor se practică în noaptea dintre ani, când colindătorii, unii mascaţi, schimbă porţile vecinilor unele cu altele, sau le transportă la prima răscruce de drumuri, fie le ascund astfel încât să nu le mai găsească nimeni.

Cele mai populare tradiţii sunt obiceiul uratului cu steaua de Crăciun, cu pluguşorul şi sorcova de Anul Nou, umblatul cu turca sau cu capra.