„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Fotografii ale bisericilor româneşti din Serbia, expuse la Sibiu
Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Serbia, a adus publicului sibian o expoziţie cu fotografii ale celor 39 de biserici româneşti din Banatul Sârbesc, vernisajul având loc marţi, 9 iunie, la Biblioteca „ASTRA“ din cetatea transilvană. La eveniment a participat şi Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
Expoziţia găzduită de biblioteca judeţeană a fost adusă la Sibiu cu sprijinul Arhiepiscopiei Sibiului pentru a uni prin intermediul imaginilor două spaţii culturale şi spirituale legate de trecut, credinţă şi personalităţi marcante. Prin intermediul unor fotografii artistice realizate de juristul Marius Roşu din Novi Sad, sibienii au posibilitatea să păşească într-o lume spirituală unică în Europa şi să admire monumentalele locaşuri de închinare ale fraţilor din Banatul sârbesc. Aceste sfinte locaşuri păstrează în ele mărturii ale istoriei şi culturii româneşti şi au rămas până în zilele noastre adevărate embleme ale comunităţilor româneşti din Serbia.
La vernisaj au fost prezenţi directorul onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Costa Roşu şi directorul instituţiei, Todor Ursu, care au lansat şi albumul monografic al bisericilor româneşti din Banatul sârbesc, precum şi alte lucrări. Au fost prezenţi la eveniment decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, consilierul cultural din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, pr. Savu Popa, protopopi, preoţi, studenţi şi elevi.
În debutul evenimentului, IPS Mitropolit le-a urat bun-venit oaspeţilor de peste graniţă, exprimându-şi recunoştinţa faţă de aceste eforturi de a face cunoscută viaţa spirituală a românilor din Serbia. Ierarhul a amintit celor prezenţi de anii în care a vizitat adesea comunităţile româneşti din Banatul sârbesc, în calitate de Episcop al Caransebeşului: „Bisericile din Banatul sârbesc sunt foarte frumoase, monumentale. Fiecare locaş de cult are cor, iar fiecare comunitate are fanfară. Sunt foarte multe manifestări culturale şi artistice în aceste comunităţi, puse alături de cele spirituale, religioase. În urmă cu 20 de ani m-am întâlnit prima oară cu aceşti români inimoşi din Serbia, care şi-au păstrat identitatea prin cultură, spiritualitate şi artă“.
Distincţia „Crucea Şaguniană“
Biografia şi activitatea academică a istoricului şi publicistului Costa Roşu a fost prezentată publicului de Todor Ursu, care a mulţumit gazdelor de la Sibiu pentru primirea călduroasă. În prelegerea sa, istoricul Costa Roşu a prezentat pe scurt expoziţia, a vorbit despre ataşamentul românilor din Voivodina faţă de Biserica Ortodoxă, dar şi faţă de tradiţiile şi cultura strămoşilor: „Nu este întâmplător că am venit cu această expoziţie aici, la Sibiu.
Primul preot care a venit în Banatul sârbesc pentru a sluji în limba română a fost din Răşinarii Sibiului. Atunci, la 1769, la Podu lui Iancu, când în întreg ţinutul se oficiau slujbele în vechea slavă, acest preot a oficiat prima dată Sfânta Liturghie în limba română, mai înainte de despărţirea ierarhică de Biserica sârbească.
La Torac, unde IPS Mitropolit Laurenţiu a venit în mai multe rânduri, au fost preoţi veniţi din zona Sibiului şi Braşovului. Este vorba de cele patru generaţii din familia Tempea. Aceştia nu erau simpli preoţi, ci mari intelectuali“.
În cadrul evenimentului a avut loc ceremonia prin care IPS Mitropolit Laurenţiu i-a acordat directorului Costa Roşu distincţia „Crucea Şaguniană pentru laici“, ca apreciere pentru întreaga muncă de cercetare şi de promovare a patrimoniului românesc din Banatul sârbesc.