Gospodării tradiţionale în Alba

Câteva zeci de gospodării tradiţionale, unele vechi de secole, au fost identificate în Mocănimea Trascăului şi Mocănimea Văii Arieşului, specialiştii propunând conservarea acestora „in situ” şi integrarea în circuite turistice, deoarece mutarea lor în cadrul unui muzeu în aer liber ar fi foarte costisitoare şi greu de realizat. Cele 37 de gospodării tradiţionale au fost identificate în cadrul unui studiu iniţiat de Consiliul Judeţean (CJ) Alba, cu scopul de a pune în valoare arhitectura tradiţională specifică pentru diverse zone ale judeţului. „În cadrul studiului au fost identificate şi inventariate cele mai caracteristice construcţii de acest gen, aflate în stare de funcţionare şi care pot fi folosite în scop turistic, dar şi construcţii mai vechi, care ar putea fi reparate, restaurate şi gândite de la început pentru a fi utilizate în scop turistic”, a spus arhitectul-şef al CJ Alba, Voichiţa Coman, conform Agerpres.

Pentru ca aceste imobile din Mocănime să fie valorificate, autorii studiului au recomandat realizarea unui circuit al gospodăriilor tradiţionale remarcabile. Au fost propuse astfel patru trasee etnografice, care includ atât gospodăriile tradiţionale, cât şi monumente istorice şi ale naturii. Potrivit coordonatorului proiectului, arhitectul Marius Barbieri, cele 37 de gospodării tradiţionale identificate în aceste comune ar reprezenta cam 40% din imobilele de acest tip care există aici. În general gospodăriile respective au fundaţie de piatră locală, legată cu pământ, pereţi de lemn şi acoperiş de paie.

„Pentru cineva străin de aceste locuri, ar putea părea ciudat că locuinţele de aici nu dispun de coş de fum, cu atât mai mult cu cât acoperişul, unul foarte înalt, este unul, de cele mai multe ori, de paie. Explicaţia este aceea că focul se face în vatră, camerele nu au planşeu, iar tot fumul ajunge în pod, unde se formează un strat protector de funingine, care ignifughează foarte bine acoperişul", a spus Voichiţa Coman.

O astfel de gospodărie tradiţională, încă locuită, este cea a unei familii din satul După Deal, comuna Ponor. Casa a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind adusă din alt sat, în 1950. Tot în comuna Ponor, în satul Ponor, se află o altă construcţie care îndeplineşte rolul de locuinţă permanentă, ridicată la începutul secolului al XX-lea. În trecut a funcţionat şi ca moară de apă şi atelier de prelucrare a fierului. În Valea Poienii, în comuna Rîmeţ, a fost identificată o altă gospodărie tradiţională încă locuită, cu şură cu grajd şi coteţ pentru animale mici. Cele mai multe dintre gospodăriile identificate prin acest studiu nu mai au, în prezent, rol de locuinţă permanentă, conform Agerpres.