„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Hramul mănăstirii maramureșene „Sfânta Maria Magdalena”
Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, împreună cu Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, au oficiat Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarţa de Sus, județul Maramureș, localitatea natală a Părintelui Mitropolit Andrei, iniţiatorul construirii acestui sfânt locaş
de închinare.
Sfânta Liturghie a fost oficiată împreună cu soborul în altarul de vară ridicat de la punerea pietrei de temelie a acestui sfânt locaş. Din sobor au făcut parte 30 de preoţi şi diaconi, între care: secretarul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului – protos. Benedict Vesa, protopopul Chioarului – Nicolae Petruş, protopopul de Satu Mare – Ioan Socolan, protopopul Bistriţei – Alexandru Vidican, protopopul Năsăudului – Ioan Dâmbu, protopopul de Beclean – Vincenţiu Doru Zimveliu, protopopul de Huedin – Dan Lupuţan, protopopul de Dej – Ionuţ Buftea, protos. Paisie Iloaie, stareţul Mănăstirii Nuşeni – Bistriţa, ieromonahul Pimen, stareţul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarţa de Sus. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi clujeni, iar la priceasnă a cântat şi corul bisericii din localitate, condus de Sorina Miu. A fost prezent ing. Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială, fost membru în Adunarea Naţională Bisericească, cel prin grija căruia, în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, se aduce în fiecare an Sfânta Lumină de la Ierusalim. Au fost prezente numeroase oficialităţi: Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, prefectul Ovidiu Frenţ al Bistriţei-Năsăud, primarul comunei Oarţa de Sus – Bogdan Pop, primarul comunei Bicaz – Dorin Mitre, senatorul de Maramureş – Sorin Bota.
În cuvântul de învăţătură, intitulat „Femei misionare, în fruntea cărora a fost Maria Magdalena”, IPS Mitropolit Andrei a arătat de ce aceasta este considerată de tradiţia Bisericii „întocmai cu Apostolii”. Maria Magdalena este prima făptură omenească ce L-a întâlnit pe Hristos după Învierea din morţi: „Încă o dată Dumnezeu ne-a îngăduit bucuria aceasta ca împreună să sărbătorim hramul mănăstirii de la Oarța. Această mănăstire este ocrotită cu rugăciunile Sfintei Maria Magdalena pe care biserica noastră o numește întocmai cu Apostolii. A fost primul om cu care Domnul Iisus Hristos a vorbit după Înviere. Râvna mare a ei și a celorlalte femei mironosițe este subliniată în mai multe locuri din Sfânta Scriptură dar în mod special în duminica Învierii este scos în evidență rolul pe care Maria Magdalena și celelalte femei mironosițe îl au în viața noastră duhovnicească”.
„Ea este o misionară, iar exemplul ei de misionariat a fost urmat de femeile creştine de-a lungul secolelor. Femeia creştină este o misionară când se ocupă de educarea religioasă a copiilor ei. Femeia creştină, mama şi bunica, cu zelul ei apostolic, au salvat Biserica. Să ne rugăm Sfintei Maria Magdalena, model de femeie-apostol”, a spus în încheiere IPS Mitropolit Andrei.
PS Iustin Sigheteanul a mulţumit IPS Mitropolit Andrei pentru onoarea ce a făcut-o de trei ori într-o lună credincioşilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului prin săvârşirea Sfintei Liturghii, pentru grija pe care o poartă Episcopiei, pentru atenţia ce o acordă acestei mănăstiri, ctitorie proprie, şi consătenilor, de hram. „O mănăstire ridică ţinutul, satul, aşa cum Mănăstirea Rohia a ridicat importanţa zonei Lăpuş, de când a fost ridicată acolo”, a apus PS Iustin Sigheteanul.
Mănăstirea „Sfânta Maria Magdalena” de la Oarța de Sus a fost înființată în anul 2012. Obștea monahală este formată din viețuitori veniți de la Mănăstirea „Sfânta Maria Skobțova” din Alba Iulia.