Hramuri la praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

La praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, numeroase aşezăminte monahale au avut hram. Cu această ocazie, ierarhii au binecuvântat pe credincioşi şi locaşurile de cult şi au prezentat crâmpeie din viaţa şi învăţăturile marelui proroc, cel care a fost numit de către Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind „cel mai mare între cei născuţi din femei”.

Biserica Mănăstirii Făgețel, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, din judeţul Harghita, a fost sfințită de un sobor de opt ierarhi, membrii ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare.

La invitația Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au fost prezenți Înaltprea­sfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Înaltprea­sfin­țitul Ioan, Arhiepiscopul Timi­șoarei și Mitropolitul Banatului, Înaltprea­sfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înalt­preasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Prea­sfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, precum și o delegație de clerici din Mitropolia Vidinului, Bulgaria, condusă de Preasfințitul Polycarp de Belogradchik, Episcop-Vicar al Mitropoliei Vidinului.

După săvârșirea slujbei târnosirii noului locaș de cult, a urmat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în altarul de vară al ansamblului monastic, în prezența unei mulțimi de credincioși veniți din toată țara.

IPS Mitropolit Laurențiu a rostit un cuvânt de învățătură despre însemnătatea Sfințirii Bisericii, iar IPS Mitropolit Ioan a vorbit despre importanța praznicului Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul precum și despre istoria locului unde se află ridicată mănăstirea.

La finalul Sfintei Liturghii, starețul Ghelasie Mureșan, exarh al mănăstirilor din Eparhie, a fost hirotesit Arhimandrit, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de către IPS Mitropolit Laurențiu, iar cu această ocazie, stareţul a fost distins și cu distincţia „Crucea Șaguniană pentru clerici” a Mitropoliei Ardealului.

PS Episcop Andrei a mulțumit ierarhilor prezenți la acest eveniment, oficialităților centrale şi locale, clericilor, și credincioșilor, ctitori ai acestui locaș de închinare. Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul Psaltic „Anastasios” din Târgu Mureș, conform Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

Hramul Mănăstirii Cormaia, Bistriţa Năsăud

La hramul Mănăstirii Cormaia din județul Bistrița-Năsăud, Înaltpreasfintitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Mramureşului şi Sălajului a oficiat Sfânta Liturghie. La slujbele de hram au  luat parte numeroși credincioși, oficialități locale și preoți din localitățile învecinate mănăstirii.

Din soborul de preoți și diaconi au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, și protopopul de Năsăud, Ioan Dâmbu. Sfânta Liturghie a fost oficiată pe altarul de vară al mănăstirii, situat în apropierea bisericuței de lemn. Mănăstirea are în componență și o biserică de zid ce poartă hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” și care a fost sfințită anul  trecut.

În cadrul cuvântului de învățătură, Înaltpreasfintitul Andrei le-a vorbit credincioșilor despre misiunea Sfântului Ioan Botezătorul, care a fost prooroc, apostol şi mucenic.
La finalul slujbei, IPS Mitropolit Andrei le-a mulțumit tuturor celor care au fost prezenți la hramul Mănăstirii Cormaia şi a felicitat obștea monahală și pe toți cei care s-au implicat în buna desfășurare a praznicului. De asemenea, ierarhul a binecuvântat noua clădire care cuprinde o trapeză şi chilii pentru maicile de aici.

În cadrul hramului, IPS Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureşului şi Sălajului a oferit distincția „Crucea Transilvană” lui Ioan Negrușier. Cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei a fost acordată pentru sprijinul dat bisericii şi comunităţii. Ierarhul a mai oferit diplome de aleasă cinstire celor care au oferit sprijin aşezământului monahal.

Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de către Mitropolitul Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călu­gărițe. Alături de biserica din zid cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, la Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, construită în anul 1636 de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest locaş de cult păstrează opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar în 2014 pictura a fost restaurată integral.

În 2015, mănăstirea din Cormaia a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina. Mănăstirea de maici este condusă de stareța Ecaterina Ghiran și îl are ca duhovnic pe părintele Nicodim Sângeorzan, conform Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Hram la Mănăstirea Pietroasa, Maramureş

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Pietroasa, cu ocazia hramului, „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Mănăstirea  este unul din cele cinci locaşuri monahale din oraşul Borşa, ce are deasupra sa Vârful Pietrosul Rodnei, cel mai înalt pisc din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali, de peste 2300. Aici, în 2007, a fost pusă piatra de temelie pentru un schit de maici, devenit apoi mănăstire, care are 10 vieţuitoare şi un duhovnic, sub ascultarea stareţei, stavrofora Ioanichia Timiş.

La Sfânta Liturghuie au participat mii de credincioşi, iar din soborul slujitor au făcut parte 32 de preoţi şi diaconi, între care arhim. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia, Mihai Chira, protopopul Vişeului, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” - Moisei, protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul mănăstirii, monahi, stareţi, preoţi din parohiile Borşei, din cele de pe Valea Izei şi Valea Vişeului, veniţi însoţiţi de credincioşi îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei.  Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul de Muzică Bizantină „Theologos" al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de arhid. Adrian Dobreanu. În rândul credincioşilor s-au aflat primarul Borşei, Ion Sorin Timiş, care a început reabilitarea drumului de acces spre mănăstire.

În timpul Sfintei Liturghii, PS Episcop Iustin a hirotonit diacon pe tânărul teolog Bogdan Comiati, care urmează a fi hirotonit întru preot pentru Parohia Arduzel, Protopopiatul Chioar.

În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin a vorbit despre părinţii şi naşterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, viaţa pe care a dus-o până în momentul în care a devenit Botezătorul Domnului Iisus Hristos, care a văzut cerurile deschise, precum şi despre Tăierea Capului său, la porunca lui Irod, din cauza predicilor în care acuza nelegiuirea pe care a făcut-o împăratul prin căsătoria cu soţia fratelui său, deşi acesta trăia.

„Este mare ziua aceasta, pentru că este mare Sfântul pe care îl cinstim. Sfântul Ioan Botezătorul este zugrăvit în icoane cu aripi şi poartă pe tipsie capul care i-a fost tăiat. Este mare Sfântul acesta pentru că este cel mai mare prooroc. Mântuitorul l-a numit cel mai mare bărbat născut din femeie”.

În semn de înaltă apreciere şi preţuire pentru contribuţia adusă la modernizarea drumului spre Mănăstirea Borşa Pietroasa, precum şi pentru susţinerea bisericilor şi mănăstirilor din cuprinsul oraşului Borşa, primarul Ion Sorin Timiş a primit cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Crucea „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”. Stareţa, stavrofora Ioanichia Timiş, a dăruit ierarhului o icoană cu Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, pictată pe lemn, ce va fi aşezată în Muzeul Episcopiei.

Hram la Mănăstirea Bic, Sălaj

Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Bic a fost săvârșită, cu ocazia hramului, de Prea­sfin­țitul Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu protosinghelul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, și în prezența a numeroși credincioși care s-au adunat și în acest an, în număr mare, la mănăstire, încă din ajunul sărbătorii, când au participat la slujba de priveghere săvârșită în altarul de vară. În semn de evlavie față de sfântul ocrotitor al acestui așe­zământ monahal, pelerinii au înnoptat sub cerul liber, în dorința de a fi prezenți și la Dumnezeiasca Liturghie din ziua praznicului.

La finalul slujbei, Prea­sfin­țitul  Petroniu a dăruit stareței, stavrofora Marina Lupou, o părticică din moaștele Sfântului Mucenic Mihail cel Nou, un sfânt estonian și o iconiță a acestuia. Situată în apropierea orașului Șimleu Silvaniei, Mănăstirea Bic a fost înființată în anul 1994, inițial aceasta func­ționând în vechea școală a satului Bic. În anul 1997 a fost adusă în incinta actuală a mănăstirii o biserică de lemn care datează din anul 1720, din localitatea Stâna.

Lucrările la biserica nouă de zid a așezământului monahal au început în anul 1996, sub coordonarea stareței Marina Lupou și prin implicarea viețu­itoarelor mănăstirii. Până în prezent s-au făcut următoarele lucrări: în interior pereții au fost tencuiți și pictați în tehnica frescă, s-au montat geamurile și ușile de acces, s-a turnat șapa de beton, pardoseala a fost acoperită cu parchet melaminat, s-a făcut instalația electrică și s-au montat candelabrele și aplicele pentru iluminat, baza stâlpilor de susținere a fost îmbrăcată în marmură, au fost instalate sistemele de încălzire pe calorifere și cel de sonorizare, s-au confecționat iconostasul din lemn de tei și cireș, stranele și scaunele din lemn de stejar, precum și mobilierul bisericesc, Sfânta Masă a fost placată cu marmură, s-au achiziționat două tetrapoade și un baldachin pentru o icoană a Maicii Domnului, iar la intrarea în locașul de cult a fost amenajat un pangar. În exterior, biserica și poarta de acces au fost tencuite în terasit, s-a făcut acoperișul din tablă de aluminiu și zincată, s-au turnat trotuarele și scările de acces spre locașul de cult și au fost încadrate cu stâlpișori, a fost ridicat gardul de împrejmuire al bisericii, au fost edificate un altar de vară, o clopotniță, un lumânărar și cinci troițe, a fost amenajat un muzeu la subsolul locașului de cult și au fost ridicate un corp de chilii, pe trei nivele și alte clădiri anexe. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.

Prin implicarea stareței Marina Lupou, mănăstirea a dezvoltat programe de asistență socială atât pentru copii, cât și pentru persoanele vârstnice. Astfel, sub aripa așeză­mântului monahal funcțio­nează Școala Confesională pentru clasele I-IV „Sfântul Pantelimon”, unde învață și sunt cazați 18 copii proveniți din diferite familii cu probleme sociale de pe cuprinsul județului Sălaj. De asemenea, la Mănăstirea Bic funcţionează, din anul 1999, un cămin pentru persoane vârstnice. Din anul 2008 căminul a fost mutat într-o clădire nouă, iar numărul persoanelor vârstnice care beneficiază de îngrijire, în prezent, a ajuns la 27.