Ia, sărbătorită în Transilvania

Anul acesta sărbătoarea dedicată iei a început la Sibiu de Sânziene și continuă pe parcursul acestui sfârșit de săptămână. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este gazda activităţilor interactive pregătite special pentru acest eveniment. Ia a fost sărbătorită prin diverse activități și în alte zone, precum Maramureș și Covasna.

Mai multe atelierele meşteşugăreşti din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului sunt dedicate iei. În acelaşi cadru are loc un târg de ii și obiecte tradiționale, ateliere de cusut, confecţionat haine și bijuterii tradiţionale. Toți cei care îmbrăcă o ie sau orice cămașă tradițională au acces gratuit în Muzeul ASTRA.

Ziua universala a Iei a fost sărbătorită la Muzeul Maramureşean din municipiul Sighetu Marmaţiei şi la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Municipiul Baia Mare prin prezentarea publică a unor cămăşi specifice portului maramureşan. Organizatorii evenimentelor au îndemnat publicul care deţine haine ţărăneşti să le îmbrace. „Portul specific satului maramureşan va veni pentru câteva ore în faţa publicului pentru a demonstra că interesul pentru salvarea şi conservarea tradiţiilor n-a dispărut. Dacă în alte zone ale României ia înseamnă tradiţia, în satele din Maramureş se purta şi încă se mai poartă cămeşa ţesută acasă, acasă la războiul de ţesut. Cămeşa e purtată atât de femeile măritate, cât şi de cele tinere şi e considerat un obiect de mare preţ atât în zilele de sărbătoare, cât şi în cele de muncă”, a spus, prof. dr. Ilie Gherheş de la Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.

În municipiul Sighetu-Marmaţiei, Ziua Universală a Ie, ediţia a-II-a, a fost marcată la Muzeul Etnografic al Maramureşului, iar din program au făcut parte „Povestea Iei şi a Cămeşii Tradiţionale” (istorie, evoluţie, motive), momente artistice şi alte surprize.

„A îmbrăca cămaşa tradiţională face parte din matricea noastră culturală, e un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care rezistă din cele mai vechi timpuri. A îmbrăca azi o cămaşă tradiţională este o frumoasă provocare, dar şi un respect arătat culturii arhaice din Maramureş. Ne dorim ca la eveniment să avem parte de cât mai multe persoane îmbrăcate în haine tradiţionale pe lângă cele care urmează a fie prezentate publicului”, a spus Adriana Curmei, citată de Agerpres.

De asemenea, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare găzduiește expoziţia „Mândră îi cămeşa mândrii”, concursul „Cea mai mândră cămeşă” - ediţia a IV-a şi a alte evenimente ale asociaţiilor culturale locale, conform Agerpres.

Ziua iei va fi sărbătorită vineri şi de către membrii comunităţii româneşti din staţiunea Covasna, care au păstrat obiceiul strămoşesc de a purta straie populare atât în zilele de sărbătoare, cât şi în viaţa de zi cu zi.

Ia, sărbătorită în Covasna

Profesoara Florentina Teacă, implicată pentru al patrulea an în organizarea acestui eveniment, a declarat că localnicii şi turiştii aflaţi în staţiune la odihnă sau tratament sunt aşteptaţi la campingul Valea Zânelor din Voineşti, unde va avea loc o „seară de cântec, joc şi voie bună” în compania ansamblului de dansuri populare „Junii covăsneni”, a corului „Voievozii munţilor” din Vâlcele, precum şi a mai multor solişti vocali din zonă. Cu acest prilej va fi organizat şi un târg de meşteşuguri şi produse tradiţionale, la care şi-au anunţat participarea şi creatoarea de ii Luminiţa Bunghez şi iconarii Kornelia şi Matei Schinteie din Covasna, conform Agerpres.

„E o celebrare a bluzei tradiţionale româneşti, dar să ştiţi că noi, la Covasna, nu îmbrăcăm ie doar de Ziua iei, o purtăm la fiecare moment important, o purtăm la fiecare sărbătoare, dar şi în zilele normale de lucru, pentru că ne place, ne simţim bine în ia românească, pentru că suntem români şi aşa arătăm că suntem mândri de tradiţiile noastre (...) La Covasna există creatoare de ii tradiţionale, aş aminti-o pe doamna Luminiţa Bunghez, care împreună cu mama ei şi cu câteva vecine lucrează non-stop şi cos ii de diverse culori şi modele”, a declarat prof. Florentina Teacă, citată de Agerpres.

În ultimii ani, ea a adunat sute de fotografii de epocă din colecţii particulare şi a scos de sub tipar două albume ilustrate reprezentative pentru trecutul comunităţii româneşti din Covasna-Voineşti, iar în majoritatea fotografiilor protagoniştii poartă costume populare.

„Nu aş putea spune că ia de Covasna are elemente aparte, este ie românească. Am încercat să reconstituim din fotografiile vechi şi din iile rămase de la bunici un model anume, dar strămoşii noştri, bunicile noastre erau înmormântate în ie şi aşa se face că nu ne-au mai rămas prea multe ii vechi. În afara acestui lucru, strămoşii noştri au fost păstori transhumanţi şi ei, mergând în toate părţile acestei ţări, veneau cu fel de fel de influenţe, aşa că nu există un model despre care să spunem că acesta este unul din Covasna (...) În foarte, foarte multe fotografii oamenii poartă costume populare. Vă dau un exemplu personal din familia mea, bunicul mamei mele, până în ziua în care a murit, el alte haine în afară de cele populare nu a purtat. Chiar şi în ziua nunţii, tinerii se îmbrăcau în cioareci şi bluză populară tradiţională, peste care îşi luau sacoul şi asta pot dovedi cu sute de fotografii”, a mai spus Florentina Teacă.

Ziua iei a fost sărbătorită şi la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, care a avut ca „exponat al zilei” o cămaşă femeiască, provenind din a doua jumătate a secolului XX, achiziţionată de la o femeie din satul Livezi, comuna Mihăileni, judeţul Harghita. Ia este confecţionată din pânză de bumbac ţesută în două iţe, este încreţită în jurul gâtului, iar mânecile, ornamentate cu altiţă compactă peste umăr şi brodată cu motive geometrice de culoare neagră, se termină cu o dantelă croşetată.