IPS Mitropolit Andrei la manifestările de la Kiev

La împlinirea unui mileniu de la mutarea la Domnul a Sfântului Cneaz Vladimir, încreștinătorul rușilor, la Kiev au fost organizate ample manifestări în zilele de 27 și 28 iulie. La sărbătoare a participat şi IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și la invitaţia Preafericitului Părinte Onufrie, Mitropolitul Kievului şi al întregii Ucraine, a participat la sărbătoare și Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Ierarhul a fost însoţit de la Centrul Eparhial de o delegație din care au făcut parte arhidiaconul Claudiu Grama, consilierul eparhial pe probleme de misiune şi protocol, Ioan Buftea, protopopul Dejului și părintele Nicolae Popescu, preot slujitor în Parohia Ciudei, de lângă Cernăuţi.
Manifestările au debutat pe 27 iulie cu oficierea în centrul orașului a unei slujbe de Te-Deum și cu o procesiune înspre Lavra Peşterilor, la care au participat peste 100 de mii de oameni. Seara, în incinta Lavrei, pe un podium special amenajat, a fost săvârșită slujba Privegherii.
„Era multă lume adunată, asistând, în linişte şi reculegere, la slujba Vecerniei, Litiei şi a Utreniei. La momentul potrivit, în timpul cântării Polieleului, întregul sobor de arhierei, aproximativ 70, îmbrăcaţi în veşminte, purtând pe umeri omoforul mare, au săvârşit o procesiune, aşezându-se înaintea icoanei Sfântului Vladimir. A fost un moment impresionant. La sfârşitul slujbei, am avut bucuria duhovnicească de a ne închina la moaştele sfinţilor ce sunt aşezate în Peştera Sfântului Antonie. Este un loc plin de linişte, un loc care te îndeamnă la rugăciune şi meditaţie. Sfinţii, aşezaţi în racle, parcă îţi vorbesc despre Dumnezeu, simţi că te îndeamnă să-ţi schimbi viaţa. Fiecare are o poveste pe care să ţi-o spună. Dar cel mai important lucru pe care ar vrea să ni-l transmită, parcă ar fi următorul: «Am fost oameni ca şi voi şi-am reuşit să ne sfinţim viaţa!>. Îndemnul, neauzit, făcut celor ce intră acolo este acesta: <Încercaţi să ne urmaţi pilda»”, a declarat arhidiaconul Claudiu Grama, consilierul eparhial pe probleme de misiune şi protocol.

Legături între români şi ucraineni

În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Onufrie, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. A slujit alături de un impresionant sobor de ierarhi, printre care și Părintele Mitropolit Andrei, și mulţime mare de preoţi şi diaconi. Au luat parte la slujba arhierească zeci de mii de credincioşi, unii dintre ei afară, înfruntând cu stoicism ploaia care cădea neîncetat.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Onufrie a reamintit celor prezenţi importanţa pe care a avut-o Sfântul Cneaz Vladimir în fericita întoarcere de la păgânism la creştinismul răsăritean a poporului rus şi implicit ucrainean, ce a avut loc cu mai bine de un mileniu în urmă.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, a mulţumit Preafericirii Sale pentru invitaţia făcută, amintind totodată faptul că, între poporul român şi cel ucrainean este o strânsă legătură, formată nu de acum, ci din timpuri străvechi.
I-a pomenit pe Sfântul Mitropolit Petru Movilă, român de neam, dar care a păstorit la Kiev, punându-şi profund amprenta asupra vieţii spirituale a Ucrainei la început de secol XVII, pe Sfântul Paisie Velicicovski, ucrainean de neam, dar care a vieţuit în Mănăstirea Neamţ, punându-şi puternic amprenta asupra vieţii monahale din România veacului al XVIII-lea, dar şi pe Sfântul Pahomie de la Gledin, originar din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar care a vieţuit în Lavra Peşterilor din Kiev, la a cărui canonizare festivă, în mica localitate bistriţeană, a participat şi vrednicul de pomenire mitropolit Vladimir, înaintaşul Preafericitului Părinte Onufrie. În mod public, Mitropolitul Andrei a oferit icoana Sfântului Cneaz Vladimir, Luminătorul ruşilor, pictată în stil bizantin, Preafericitului Mitropolit Onufrie.
„Am părăsit Kievul, îndreptându-ne spre Cernăuţi, oraş aflat cândva în Bucovina noastră. Aici am vizitat Catedrala Arhiepiscopală, Biserica din Cimitirul Central, ne-am recules preţ de câteva clipe la mormântul cărturarului şi profesorului de Limba şi Literatura Română, Aron Pumnul şi bineînţeles că am vizitat, fugitiv însă, şi clădirea Universităţii, cândva Palat Mitropolitan, cu clădirea vestitei Facultăţi de Teologie şi cu impunătoarea biserică, toate înşirate ca o minunată salbă de mărgăritare, respectându-se un plan arhitectural aparte”, a mai spus arhidiaconul Claudiu Grama, consilierul eparhial pe probleme de misiune şi protocol.