Localitatea clujeană Feleacu a sărbătorit 650 de ani de atestare documentară

Funcţionând de veacuri ca „poartă” a Clujului, când locuitorilor satului li se încredinţase sarcina apărării de hoţi şi tâlhari, a drumului care lega micul sat de oraşul Cluj şi de restul regatului, Feleacu este atestat documentar în 1366, când, spun documentele, aici trăiau 20 de familii, conform Agerpres. Prin aşa-numita „hotărnicire” din 1 iulie 1366, apare pentru prima dată numele de Felea, iar în lunile următoare, în iarna dintre 1366 şi 1367, acesta este consemnat ca sat. Aici trăiau români obligaţi la plata cincizecimii oilor către rege - obligaţie feudală exclusivă a comunităţilor româneşti din Transilvania, prin care aceştia trebuiau să dea fiecare al 50-lea cârlan (miel sau ied mai mic de un an). Prin documentul menţionat, satul, care atârna de voievodul Transilvaniei, este scos de sub aceste autorităţi şi dăruit oraşului regesc Cluj, populat atunci de oaspeţi germani, conform Agerpres.

Mai târziu, Feleacu a devenit, între anii 1480 şi 1530, sediu metropolitan - scaun al Mitropoliei Severinului şi a Ardealului. Aici a fost ridicată, după anul 1486, o biserică a cărei ctitorire este atribuită fie lui Matei Corvin sau Ştefan cel Mare, sau chiar împărătesei Maria Tereza. Ipoteza cea mai dezvoltată este cea care atribuie acest efort domnitorului moldovean, care astfel ar fi dorit să sprijine existenţa Mitropoliei de la Feleac. Locuitorii au recunoscut, de altfel, această ipoteză, ridicând, la rândul lor, un bust al lui Ştefan cel Mare în faţa vechii biserici din comună. Lansarea cărţii „Feleacul, Clujul şi Transilvania în Evul Mediu”, al cărei coautor este şi rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Ioan-Aurel Pop, este unul dintre evenimentele pregătite pentru celebrarea acestei zile, conform Agerprs. Programul celor două zile de sărbătoare au cuprins rememorări istorice, concerte, concurs culinar, campionat de fotbal şi activităţi dedicate copiilor, conform Agerpres.