„Mai aproape de Hristos”, nouă apariţie la Renaşterea

La Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a apărut recent volumul „Mai aproape de Hristos”, al Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Volumul reflectă preocupări pastorale, atitudini faţă de provocările timpului, reflecţii teologice sau duhovniceşti, conform celor precizate pr. Cătălin Pălimaru, directorul Editurii Renaşterea.

Volumul „Mai aproape de Hristos” a fost lansat recent la cea de a XVII-a ediţie a Târgului de Carte „Gaudeamus” din Cluj-Napoca şi a fost prezentat, cu acea ocazie, de directorul Editurii Renaşterea, pr. Cătălin Pălimaru, de pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), şi de prof. univ. dr. Ilie Rad din cadrul catedrei de Jurnalism a UBB.

„Este un volum care include toate editorialele apărute în Revista «Renaşterea» şi câteva studii şi alocuţiuni publicate în revista Mitropoliei noastre. Este un volum care reliefează activitatea publicistică a mitropolitului nostru şi care reflectă preocupări pastorale, atitudini faţă de provocările timpului, reflecţii teologice sau duhovniceşti”, a spus pr. Cătălin Pălimaru. Pr. prof. dr. Ioan Chirilă a arătat că titlul cărţii, „Mai aproape de Hristos”, ar putea avea „mai multe paliere de accepţiune” care vor fi întâlnite de cititori, pe parcursul lecturii: „Nu este o întâlnire cu textele declarative, textele sunt o încununare a efortului personal, a celui care cârmuieşte Eparhia şi Mitropolia noastră, iar «Mai aproape de Hristos» porneşte mai întâi de la experienţa personală, apoi, prin slujirea teologiei”. Prof. univ. dr. Ilie Rad, de la Catedra de Jurnalism a UBB, a remarcat faptul că articolele cuprinse în volumul „Mai aproape de Hristos” ating problema secularizării, a îndepărtării de Hristos a lumii contemporane. Profesorul a mai remarcat că IPS Mitropolit Andrei cultivă memoria ierarhilor predecesori, alături de alte figuri importante ale teologiei, precum Nicolae Steinhardt.

„Viaţa fără Hristos nu-i viaţă”

În prefaţa la volumul „Mai aproape de Hristos”, IPS Mitropolit Andrei constată, prin cuvintele Proorocului David că „anii noştri s-au socotit ca pânza unui păianjen” (Psalmul 89, 10), amintind şi de cugetarea poetului Lucian Blaga care „adresându-I-se lui Dumnezeu, Îi zicea aşa: «Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire, – şi totuşi, Te rog, opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea». Cât am făcut, cât n-am făcut în aceşti ani, ştie mai bine Dumnezeu. Nu voi face în această carte, în care sunt adunate editoriale din revista «Renaşterea» ale acestor ani, un bilanţ. Acest lucru, dacă se va întâmpla vreodată, îl vor face alţii. Voi spune doar că m-am străduit atât cât am putut. Editorialele se referă la evenimentele majore ce au avut loc sau la praznicele importante. În toate militez, sau lucrul acesta l-am dorit, pentru o apropiere de Hristos”.

În articole sunt abordate probleme de actualitate precum cea a familiei, a educaţiei, a rolului Bisericii şi al preoţilor în societate, a sfinţilor ca modele de urmat pentru tinerii din prezent, aşa cum arată şi titlurile acestora: „Parohia care nu este misionară, în frunte cu preotul ei, are toate şansele să devină o epavă”, „Facem prea puţin pentru tinerii noștri...”, „Maica Domnului îngrijorată de disoluţia familiei creştine”, „Tinerii creștini vor salva Europa”, „Lecţiile etice ale crizei: perspectiva religioasă”, „Grija episcopului pentru tineret”, „Într-o lume în continuă schimbare, Biserica trebuie să-şi concentreze atenţia, cu predilecţie, asupra credincioşilor de mâine: elevii şi studenţii”.

În articolul care dă şi titlul cărţii, „Mai aproape de Hristos, în anul 2016”, IPS Mitropolit Andrei face o meditaţie asupra timpului care curge implacabil spre un final previzibil, în plan uman, moartea. „Nu-i prilej mai potrivit pentru meditarea la trecere decât Anul Nou. Chiar dacă este momentul urărilor de «ani mulţi», nu trebuie să uităm că, odată cu sfârşitul oricărui an, firul existenţei noastre se scurtează”.

Ierarhul aseamănă anotimpurile pământului care se roteşte în jurul soarelui, cu trăirile oamenilor, mici planete care gravitează în jurul lui Hristos, Soarele dreptăţii: „Pe măsură ce traiectoria vieţii noastre se apropie de Hristos, în suflet e primăvară, e vară, toate virtuţile înfloresc şi rodesc. Sufletul iradiază lumină şi căldură din căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Hristos, în suflet vine iarna şi frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuşi. Aceasta-i tragedia lumii contemporane: îndepărtarea de Hristos! Bătrânul Porfirie spune că viaţa fără Hristos nu-i viaţă. «Hristos este prietenul nostru, fratele nostru, El este tot binele şi toată frumuseţea. El este totul. În Hristos nu există nici tristeţe, nici melancolie, atunci când omul este copleşit de gândurile şi împrejurările care l-au apăsat şi rănit». Unul dintre marii scriitori ai veacului XX, Giovanni Papini, când L-a aflat pe Hristos a scris aceste rânduri: «Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu ştiu: cei ce nu ştiu mai amarnic decât cei ce ştiu. Flămândul îşi închipuie că umblă după pâine, dar îi este foame de Tine; însetatul crede că vrea să bea apă, dar îi este sete de Tine; bolnavul râvneşte sănătatea, dar boala lui nu-i decât lipsa Ta. Cine caută frumuseţea, Te caută, fără să-şi dea seama, pe Tine... Cine urmăreşte cu gândul adevărul, te doreşte – fără voia lui – pe Tine, cel ce eşti singurul adevăr»”.

IPS Mitropolit Andrei aminteşte de condiţia efemerităţii omului, un simplu călător cu o durată a călătoriei care „se împuţinează de la an la an. De aceea, trebuie să fim foarte zgârciţi cu timpul. Ne spune Sfântul Pavel: «Luaţi seamă cu grijă cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt» (Efeseni 5, 15-16). Şi nu numai că trebuie să fim zgârciţi cu vremea, ci trebuie să fim atenţi la direcţia călătoriei noastre. Ea trebuie să fie neapărat înspre Hristos”.

Astfel, ierarhul îi îndeamnă pe credincioşi să se apropie de Hristos, iar prin aceasta, „tristeţea lăsată de trecerea timpului dispare ştiind că «porunca Lui este viaţă veşnică» (Ioan 12, 50). Rănile sufleteşti pe care le-am suferit în anul 2015 se cicatrizează. Iar în ceea ce priveşte anul 2016 care începe, ne adresăm lui Dumnezeu dimpreună cu David, şi-I spunem: «Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale şi câmpiile Tale se vor umple de roade grase» (Psalmul 64, 12)”.