Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Manifestări culturale și artistice în Parohia Hamba, județul Sibiu

Manifestări culturale și artistice în Parohia Hamba, județul Sibiu

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Transilvania
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 30 Ianuarie 2019

Parohia Hamba, județul Sibiu, a organizat duminică, 27 ianuarie, o primă manifestare spirituală și culturală din cadrul „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și din cadrul „Anului comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în Patriarhia Română.

Programul manifestării a început cu să­vârșirea Sfintei Liturghii. După slujba religioasă, parohul Ioan-Remus Răsvan a prezentat referatul cu titlul „Satul Hamba sau în vecinătate cu Hristos”, prezentând originile satului sibian, la origini așezare săsească numită în timp Kakasfalva, Hahnbach, Hahnenbach sau Humebisch.

Referatul părintelui Ioan-Remus Răşvan a cuprins un istoric al satului, pornind de la un document din 1224 ce face referire la existența unei biserici la Hamba și alte localități, ceea ce determină specialiștii să creadă că se poate vorbi despre cel puțin câteva decenii de existență umană pe acest teritoriu, înainte de acest an.

Au fost prezentate dovezile arheologice care stau la baza atestării documentare a satului, amintind existența principalelor obiecte tradiționale din Hamba ce sunt păstrate la Complexul Național Muzeul „ASTRA” din Sibiu, o spadă medievală cavalerească din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, păstrată la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu. Deși satul are origini săsești, de-a lungul anilor sașii au părăsit localitatea, au rămas băștinași foarte puțini, cei mai mulți provenind fie din Munții Apuseni, fie din alte zone ale țării, majoritatea fiind români.

Spre sfârșitul prelegerii, credincioșii prezenți au avut posibilitatea de a viziona filmul „O duminică la sașii din Hamba”, cu imagini din anul 1939 din arhiva Televiziunii Naționale a României, pe fundalul sonor al imnului săsesc din Transilvania.

„Cultură și credință”

Cea de-a doua parte a manifestării a fost una artistică, numită „Cultură și credință”. Au fost evocate momente din viața și opera poetului Mihai Eminescu, prin eseul prezentat de elevul Ștefan Buran, prin recitarea poeziilor „Rugăciune” (elevul Mihai Negru) și „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” (eleva Oana Kun).

Această ultimă parte a avut ca principale obiective elogierea unor mari scriitori ai literaturii române, cum a fost Mihai Eminescu, dar și identificarea elevilor cu aptitudini speciale artistice, literare și de dezvoltare pentru creația populară.

Conform celor menționate de parohul Ioan-Remus Răsvan, scopul acestei manifestări a fost de a organiza până la sfârșitul anului școlar un concurs destinat tinerilor în cadrul Parohiei Hamba, cu trei secțiuni: literară, artistică și multimedia. Concursul va fi numit „Hristos: sufletul satului românesc”. Bucuria parti­cipanților la această manifestare a fost încununată de cântarea poemului „Hora Unirii” scris de Vasile Alecsandri.

Biserica parohială a Parohiei Hamba are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, şi datează din anul 1837. Este zidită în stil navă cu turn clopotniţă. Între anii 2002-2003 a fost pictată în „frescă”, de pictorul Dorel Beşleagă, fiind resfinţită în anul 2003.