„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Moment omagial dedicat lui Petar Beron, la Brașov
La Muzeul „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului a avut loc luni, 13 iunie, dezvelirea plăcii comemorative a renascentistului bulgar dr. Petar Beron. La eveniment au participat membri ai Ambasadei Bulgariei în România, reprezentantul Patriarhiei Bulgare la București, arhimandritul dr. Victor Mutafov și alți oaspeți.
Între oficialitățile prezente la eveniment s-au numărat și vicepreședintele Consiliul Județean Brașov, Mariana Câju, inspectorul școlar general al județului Brașov, Ariana Bucur și directorul Muzeului „Prima Școală Românească”, pr. dr. Vasile Oltean. Au mai fost prezenți protopopul de Brașov, Dănuț-Gheorghe Benga și părintele Ioan Herda de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului.
Soborul de preoți a oficiat un Te-Deum, după care invitații au susținut alocuțiuni. Reprezentantul Ambasadei Bulgariei în România, dr. Iavor Stoyanov, a mulțumit autorităților locale, Consiliului Județean Brașov, Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului și părintelui dr. Vasile Oltean pentru acest moment istoric din relația celor două țări, Bulgaria și România, evidențiind faptul că în clădirea Muzeului „Prima Școală Românească” se păstrează tiparnița unde a fost tipărit „Abecedarul cu diverse învățături”, al renascentistului bulgar Petar Beron.
Din partea Arhiepiscopiei Sibiului a vorbit părintele Dănuț-Gheorghe Benga, protopopul Brașovului, care a transmis mesajul Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, care a dat binecuvântarea pentru așezarea plăcii comemorative.
„Este un moment istoric, atât pentru poporul român cât și pentru poporul bulgar, serbarea de astăzi, prilejuită de tipărirea acestui abecedar în limba bulgară, în clădirea Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului, în urmă cu aproape două sute de ani. Atât domnitorii cât și ierarhii din Țările Române au sprijinit țările aflate sub ocupație otomană, inclusiv Bulgaria, prin tipărirea de cărți de cult, cărți de apărare a credinței, prin ajutoare materiale, prin ridicarea de biserici etc. Acest «Abecedar cu diverse învățături» al lui Petar Beron este primul abecedar în limba bulgară”, ne-a spus pr. Dănuț-Gheorghe Benga.
Legăturile dintre români și bulgari
Evenimentul de la Brașov a fost realizat la solicitarea Ambasadei Bulgariei în România, cu sprijinul Consiliului Județean Brașov. Vicepreședintele Consiliului Județean, Mariana Câju, a subliniat implicarea Consiliului Județean Brașov la realizarea acestui eveniment și i-a asigurat pe membrii Ambasadei de disponibilitatea și deschiderea în derularea de noi proiecte. A urmat apoi dezvelirea plăcii comemorative și vizitarea Muzeului „Prima Școală Românească”.
În arhiva Muzeului „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului se află lucrări importante despre legăturile dintre cele două Biserici Ortodoxe, cea română și cea bulgară.
„Se păstrează o carte a Sfântului Ioan de Rila, corespondența dintre Sfântul Eftimie, ultimul patriarh de Târnovo înainte de căderea bulgarilor sub turci (1393) și Sfântul Nicodim de la Tismana, ctitorul mănăstirilor Vodița, Cozia și Tismana. De asemenea, se păstrează în arhiva muzeului Istoria cetății Velico-Târnovo, cetate distrusă de turci în vremea păstoririi Sfântului Eftimie de Târnovo, anul 1393, și un manual de geografie, din secolul XIX, unde autorul dedică aproximativ 40 de pagini geografiei Bulgariei. Această placă comemorativă dezvelită acum rămâne să dea mărturie despre buna colaborare între români și bulgari și despre faptul că românii în vremuri de restriște au știut să-i sprijine pe frații lor ortodocși de la sud de Dunăre, aflați sub stăpânire otomană. Într-o lume a dezbinării, evenimentul de la Brașov, vine să arate lumii cealaltă față a lumii, și anume a unității, a altruismul și a respectului. Biserica, atât în țările române cât și în Bulgaria, a fost făuritoare de cultură și păstrătoare a spiritualității”, ne-a mai spus protopopul Dănuț-Gheorghe Benga.
Petar Beron s-a născut în anul 1799, la Kotel, Silven, Bulgaria. A urmat școala confesională din satul natal, în bulgară și în greacă, apoi a urmat Școala „Sfântul Sava” din București. Și-a desăvârșit studiile în filosofie la Universitatea din Heidelberg și studiile de medicină la Universitatea din München, stabilindu-se, apoi, în Țara Românească.
Înainte de a începe studiile de filosofie și medicină, Petar Beron a tipărit la Brașov „Abecedarul cu diverse învățături” sau „Abecedarul cu pește”, impropriu numit de unii cercetători, probabil de la o balenă care apare tipărită pe prima pagină, în limba bulgară, în anul 1824. După acest abecedar s-a predat și s-a învățat în Bulgaria, mai bine de o jumătate de veac. Petar Beron a profesat medicina la Craiova, București și Paris şi a trecut la Domnul la 21 martie 1871. Este înmormântat în Prisaca, județul Dolj.