O nouă întâlnire duhovnicească la Mănăstirea Măgina, Alba

La Mănăstirea „Sfânta Treime” - Măgina, judeţul Alba, a fost organizată, sâmbătă 30 ianuarie, întâlnirea duhovnicească cu tema „Iubirea hrănește sufletul”. Tema a fost abordată interdisciplinar și interactiv, din perspectivă psihologică de către Simona Moldovan – psiholog, iar din perspectivă biblică de către starețul mănăstirii Măgina, Serafim Crucianu.
O nouă întâlnirea duhovnicească a avut loc la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Măgina, judeţul Alba, de data acesta tema abordată fiind „Iubirea hrănește sufletul”.

În prima parte a întâlnirii s-a discutat despre perspective asupra iubirii, direcții spre care omul își îndreaptă iubirea, publicul fiind implicat într-un exercițiu care a constat în notarea, pe un bilet, a minim trei feluri de iubire, lucruri sau persoane spre care fiecare din cei prezenți își îndreaptă iubirea.

În continuare, pornind de la îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, s-a discutat despre iubirea de sine și iubirea aproapelui. Din punct de vedere psihologic, iubirea a fost definită ca „sentiment ce are la bază două emoții: acceptarea și bucuria”. Publicul a pus întrebări și s-a implicat într-o discuție legată de iubirea de sine, adică „acceptarea cu bucurie a tuturor calităților noastre, a tuturor neajunsurilor noastre și a tot ceea ce viața ne oferă”. S-a pus în discuție, apoi, un alt aspect: „sarcina noastră nu este să căutăm iubirea, ci să căutăm și să găsim toate barierele pe care le-am construit în noi împotriva ei”.

Perspectivă teologică asupra iubirii

În partea a doua a întâlnirii duhovnicești, starețul Serafim Crucianu a vorbit despre iubirea dezinteresată (agape) și a îndrumat pe cei prezenţi să iubească din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul – din toată ființa: „iar ţinta poruncii este iubirea din inimă curată, din conștiință bună şi din credinţă nefăţarnică” (1 Timotei 1, 5).

Prezentarea a fost structurată astfel încât să răspundă, interactiv și prin citate din Sfânta Scriptură, la o serie de întrebări, după acest model: „Pe cine să iubim? Pe Dumnezeu (prin împlinirea poruncilor), pe aproapele nostru (tot omul, fără excepție, ca pe noi înșine și așa cum ne-a iubit Hristos) și pe noi înșine (trăind după poruncile Evangheliei). Iubirea trebuie să fie firească, să nu ne propunem să iubim, să nu iubim selectiv, să nu calculăm, ci să iubim dezinteresat, pentru a dobândi sfințenia”; „Ce se întâmplă dacă nu iubim? Lipsa iubirii conduce la lipsa lui Dumnezeu – pentru că Dumnezeu este iubire – și apoi la păcătuire, la o trăire neconformă cu învățăturile Evangheliei și la suferință”; „Cine slăbește iubirea? Păcatul este cel care slăbește iubirea, prin faptul că dă dependență și ajungem să fim pătimași”; „Ce câștigăm dacă iubim pe Dumnezeu și pe semeni? Când iubim, câștigăm totul, de exemplu: răbdare, nădejde, credință, dăruire, suferință pentru aproapele, lipsa invidiei, a trufiei sau a laudei de sine, lipsa comportamentului necuviincios, a căutării avantajelor proprii, a reacționării la mânie sau a supărării pe care să o menținem”; „Cum putem dobândi și spori iubirea dezinteresată? Dobândim iubirea împlinind legea cu o inimă curată, cu un cuget bun și prin credință nefățarnică. Sporim în iubire prin iubirea vrăjmașilor, prin rugăciunea pentru semeni, smerenie și iertare”. 

La finalul prezentării sale, părintele Serafim Crucianu a menționat faptul că „Iubirea este unul din roadele prezenţei Duhului Sfânt care şi-a găsit sălaşul în inima creştinului, iar omul nu există cu adevărat decât în comuniune de iubire cu ceilalți. Noi nu iubim, ci Dumnezeu iubește prin noi. Noi doar ne deschidem inima ca iubirea lui Dumnezeu să se manifeste, dar deschiderea inimii se face prin despătimire. Pentru veș­nicie contează doar câtă iubire față de semenii noştri am pus în tot ceea ce am făcut. Toată Evanghelia este o poveste de iubire: acolo unde este iubire, păcatul nu poate să existe”.

Publicul a fost, apoi, implicat să explice înțelesul citatului Fericitului Augustin: „Iubește și fă ce vrei”. Mărturia unui participant arată: „Ca oameni, suntem chemați să iubim. Ducem cu noi în veșnicie doar momentele în care am iubit conform Evangheliei. Iubirea echilibrează în asemenea măsură încât poți după aceea face ce dorești, fiindcă sigur nu vei greși (este modul în care am înțeles citatul Fericitului Augustin auzit și în alte contexte până acum, dar rămas întrucâtva ermetic până azi)”. Întâlnirea duhovnicească s-a desfășurat pe parcursul a două ore şi s-a încheiat cu o rugăciune rostită de starețul Serafim Crucianu și alți doi preoți prezenți la întâlnire, fiind urmată de un moment de socializare.