Patriarhul Justinian Marina, pomenit în Parohia Oradea-Vii

Anul 2017 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”. Pentru cinstirea vrednicului de pomenire patriarh, la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, cunoscută şi sub denumirea „Biserica Albastră”, de la Parohia Oradea-Vii, a fost săvârşit un parastas.

Anul acesta, în luna martie, s-au împlinit 40 de ani de la trecerea în veșnicie a celui care a fost al treilea Patriarh al României. Astfel, la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, cunoscută şi sub denumirea „Biserica Albastră”, de la Parohia Oradea-Vii, a fost săvârşit un parastas pentru Patriarhul Justinian Marina, „vrednic de pomenire patriarh care a slujit Biserica Ortodoxă și poporul lui Dumnezeu vreme de aproape 30 de ani, în cele mai grele timpuri comuniste, ateiste și totalitare”, conform celor precizate de părintele Gheorghe Nemeş de la „Biserica Albastră”.
„Fiindcă l-am cunoscut personal în urmă cu 46 de ani, am considerat de cuviință ca, în data de 2 aprilie 2017, în a cincea Duminică din vremea Postului Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca, împreună cu preoții slujitori, pr. prof. univ. dr. Dumitru Abrudan, pr. Viorel Samașca-Nemeș - paroh, pr. Adrian Popovici - consilier eparhial și cu toți credincioșii prezenți la Sfânta Liturghie, să-l pomenim după vrednicie în fața Sfântului Altar”, a spus pr. Gheorghe Nemeș.

Părintele Nemeş a povestit, cu această ocazie, credincioşilor prezenţi la slujba parastasului, mai multe împrejurări din viaţa vrednicului de pomenire Patriarh Justinian: „L-am cunoscut personal pe Patriarhul Justinian, în urmă cu 46 de ani, cu prilejul Cursurilor de Îndrumare Misionară ce s-au ținut la Institutul Teologic de Grad Universitar din București, în toamna anului 1971. Timp de 30 de zile, cât au ținut cursurile de îndrumare, Patriarhul Justinian ne-a vizitat, ne-a binecuvântat și ne-a ținut prelegiri cu privire la preoția slujitoare și la Apostolatul social. Ne-a încântat cu prezența frumoasă, cuvântarea caldă, părintească și cu o privire și un zâmbet de părinte și tată pentru toți fiii Bisericii Ortodoxe Române. Era de o statură mijlocie, se purta îngrijit, curat și foarte elegant. Născut în anul 1901 și-a început activitatea ca învă­țător, apoi a fost profesor, director, episcop vicar, mitropolit și apoi patriarh. A îndurat multe ispite și jigniri pe nedrept”.

De asemenea, părintele Nemeş a povestit cum patriarhul s-a lăsat fotografiat „cu prilejul cursurilor de îndrumare misionară ținute la București în luna august - septembrie 1971, de față cu profesorii și preoții cursanți, din toată țara, l-am rugat fiește pe Părintele Patriarh să accepte a ne face o fotografie de grup cu aparatul meu. S-a bucurat, a zâmbit plăcut, zicându-mi următoarele: «Să-mi aduci și mie o fotografie!». N-am putut să-i împlinesc această dorință, dar o evoc după 46 de ani de la acea întâlnire din fața Institutului Teologic din București, când s-a imortalizat momentul printr-o fotografie alb-negru, pe care o consider unicat, spre mărturie și veșnică amintire”.