Praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

La praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, mai multe așezăminte monahale au avut hram. Ierarhii i-au îndemnat pe credincioși să aibă ca model pe Sfântul Ioan Botezătorul în mărturisirea valorilor credinței ortodoxe.

Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Breaza, județul Brașov, a avut miercuri, 29 august, hram. Pelerini din satele învecinate schitului, din zona Brașovului și Sibiului, precum și din alte părți ale țării, au venit pentru a se ruga la sărbătoarea acestui așe­zământ monahal de la poalele Munților Făgă­raș, ridicat începând cu anul 1996 pe locurile unde odinioară au viețuit monahi în trei schituri distruse în secolul al XVIII-lea de generalul austriac Bucov.

Sfânta Liturghie a fost oficiată la altarul de vară al schitului de către Înaltpreasfințitul Lauren­țiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte egumenul schitului, ieromonahul Ambrozie Duță, și alți slujitori ai sfintelor altare. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic „Trisaghion” din Iași.
În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Laurențiu a vorbit despre viața și rolul deosebit pe care le-a avut Sfântul Ioan Botezătorul în opera de mântuire a oamenilor: „După ce a plecat în pustie, Sfântul Ioan Botezătorul și-a început misiunea de a vesti calea Domnului și de a pregăti pe poporul mesianic. Predica lui era de pocăință și îi îndemna pe oameni să se întoarcă la Dumnezeu. Adevărata pocăință este smerenia în fața lui Dumnezeu, conștiința că avem multe păcate, dar avem posibilitatea să le ispășim aici, prin Sfintele Taine și rânduielile bisericești, pentru a ne uni cu Hristos, nădăjduind că vom primi viața de veci”.

La final, părintele egumen Ambrozie Duță i-a mulțumit ierarhului pentru slujirea la hramul schitului și i-a oferit în dar o icoană. Pelerinii au avut posibilitatea să se închine moaștelor Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei.

Hram la Cormaia, Bistrița-Năsăud

La hramul Mănăstirii Cormaia din județul Bistrița-Năsăud, miercuri, 29 august, de praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Înaltpreasfintitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie. La slujba de hram au luat parte numeroși credincioși, oficialități locale și preoți din localitățile învecinate mănăstirii.

Din soborul de preoți și diaconi, au făcut parte protopopul de Năsăud, Ioan Dâmbu, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhid. Claudiu Grama, protopopul de Gherla, Paul Isip, și fostul protopop de Gherla, Ioan Morar. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Andrei a binecuvântat noul altar de vară al mănăstirii, situat în apropierea bisericuței de lemn. Mănăstirea are în componență și o biserică de zid cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, care a fost sfințită în 29 mai 2016.

În cadrul cuvântului de învă­țătură, IPS Mitropolit Andrei le-a vorbit credincioșilor despre lucrarea conștiinței și importanța ei pentru întreaga lume, intitulând cuvântul „Protest al conștiinței în numele legii lui Dumnezeu”.

La finalul slujbei, IPS Mitropolit Andrei a instalat ca stareță a obștii monahale pe monahia Sebastiana Sîngeorzan. Fosta sta­reță, stavr. Ecaterina Ghiran a trecut la Domnul în 24 decembrie 2017.

La final, duhovnicul mănăstirii, protos. Nicodim Sîngiorzan a mulțumit ierarhului pentru pre­zență, preoților împreună-slujitori și tuturor celor care vin la acest locaș de cult și își oferă ajutorul.
La Sfânta Liturghie au participat și cei aproximativ 70 de copii aflați în aceste zile în Tabăra de vară de la Centrul misionar de tineret „Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi, care s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos.

Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de către vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, construită în anul 1636 de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest locaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată, și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar în 2014 pictura a fost restaurată integral, conform Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Sărbătoare la Socolul de Câmpie, Mureș

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Socolul de Câmpie, județul Mureș, cu prilejul hramului și, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură. Adresându-se numeroșilor pelerini și reliefând chipul de smerenie al Sfântului Ioan Botezătorul, ierarhul a spus: „Cât de actual este mesajul său: «Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui» (Mc. 1, 3). Dați la o parte pietrele, bolovanii, părțile colțuroase ale păcatelor voastre, ale nelegiuirilor voastre, pentru ca Domnul, pe cale netedă, să intre glorios în cetatea sufletului tău. Iubiții mei! Trăim un timp în care oamenii Îl refuză cu încăpățânare pe Dumnezeu și mulți devin victime păcatelor, fiind incapabili de iubire. În aceste zile, drepturile omului sunt încălcate, nedreptățile cresc, violențele explodează amenin­țător și războaiele se extind. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne cheamă să ne încredințăm Lui, Împăratului lumii mântuite, singurul Suveran care poate să ne dea singuranță, pace, iertare și iubire. Biserica noastră, ca o mamă duhovnicească, ne îndrumă să ne întoarcem la Domnul pe calea postului și a rugăciunii, a înfrânării și a pocăinței. Dar, să ne fie clar că nu putem face adevărată pocăință dacă noi neglijăm citirea Sfintei Scripturi, Dumnezeiasca Liturghie și Spovedania. Trebuie să fugim de lenevia spirituală și de mediocritatea ucigătoare, și să ne alipim de Hristos, Cel Care poate să dea sens și bună orientare existenței noastre în această lume supusă devenirii și morții. De aceea și Sfântul Ioan Botezătorul zice: «Cel ce crede în Fiul are viaţă veşnică, iar cel ce nu ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el» (In. 3, 36)”.

Situată la 22 kilometri vest de Reghin, biserica mănăstirii a fost construită între anii 1942-1958, prin contribuția și sub purtarea de grijă a parohului de atunci, Nicolae Plămădeală. Lăcașul de cult a fost sfințit în anul 1974, primind hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Odată cu numirea ca slujitor, în anul 1994, a ieromonahului Simion Pop, biserica parohială a fost transformată în așezământ monahal, respectiv mănăstire de călugări, luând ființă, astfel, mănăstirea de la Socolul de Câmpie. Resfințirea lăcașului de cult a avut loc la 29 august 1994, biserica primind, cu acest prilej, al doilea hram: „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

Începând din anul 1999, mănăstirea de călugări a fost transformată în așezământ monahal de maici. Au fost făcute, apoi, reparații substanțiale la lăcașul de cult. Obștea mănăstirii de la Socolul de Câmpie se află sub oblăduirea stareței Bartolomeea Pop, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Târnosire la Pietroasa Borșa, Maramureș

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, alături de Preasfinţitul Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, slujba de târnosire a bisericii Mănăstirii Pietroasa Borşa, unde este stareţă stavrofora Ioanichia Timiş. A urmat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor de 33 de preoţi şi șase arhidiaconi şi diaconi au făcut parte, alături de ierarhi, arhim. Clement Haralam, eclesiarhul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, arhim. Nectarie Clinci de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, arhim. Atanasie Paleu de la Biserica „Sfânta Cruce” din Oradea, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Mihai Chira, protopopul de Vişeu, stareți, ieromonahi şi protosingheli, preoţi de mir din ţară şi protopopiatele Episcopiei.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu. La chinonic au mai cântat Maria Timiş, din Baia Mare, Maria Timiş şi Larisa Nisioi din Borșa.

PS Episcop Iustin a rostit un cuvânt de învăţătură despre viaţa Sfântului Ioan Botezătorul: „Biserica, astăzi, îi cinsteşte martiriul, care L-a îndurerat profund pe Mântuitorul, Care a vorbit despre Ioan Botezătorul cum n-a vorbit despre nimeni atunci când trimişii lui Ioan au mers la El şi le-a spus că Ioan Botezătorul este cel mai mare născut din femeie”.

„Astăzi Biserica a rânduit să fie o sărbătoare cu post. Nu este dezlegare nici chiar la peşte. Nici la altceva. Nici la vin. Este o zi de post, de ce? Pentru că trebuie să conştientizăm ce face desfătarea cea lumească, şi ospăţul, şi petrecerea în viaţa omului, cu omul, în familie. Câte nenorociri nu se întâmplă în familii din cauza unui ospăţ care nu e la timpul lui şi la locul lui şi cu prea multe excese”, a mai spus ierarhul.

„De multe ori cădem în păgânism, şi tocmai acest lucru trebuie să îl învăţăm din sărbătoarea de astăzi: că, în primul rând, trebuie să Îi mulţumim lui Dumnezeu la ziua numelui nostru, la ziua noastră de naştere, la momentele importante din viaţa noastră, când ne-am căsătorit şi ne-a dat Dumnezeu o căsătorie binecuvântată; când ne-a adus Dumnezeu pe lume pruncuţii sănătoşi şi întregi; că ne-a dat sănătate să-i creştem, să-i educăm, în cele din urmă să-i aşezăm, să îmbătrânim frumos lângă ei, împreună cu ei. Să ne bucurăm toată viaţa de aceste lucruri. Avem atât de multe motive să Îi mulţumim lui Dumnezeu şi să ne bucurăm şi gustând din cele ale lumii, dar niciodată peste măsură”, a mai spus PS Episcop Iustin.  

În semn de apreciere pentru contribuția adusă la înălțarea, înzestrarea și împodobirea bisericii cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Mănăstirea Pietroasa Borșa, PS Episcop Iustin a hirotesit pe ieromonahul Ambrozie Piticari – duhovnicul Mănăstirii, întru protosinghel, iar stavrofora Ioanichia Timiș – stareța mănăstirii, obștea monahală şi Ion Sorin Timiș, primarul orașului Borșa, au primit Gramata Episcopală. Diplome de vrednicie au primit binefăcătorii Ileana Timiș, Nicoară Timiș, Viorel Ștețco, Mihai Brădățan, Petru Scoropan, Vasile Timiș, Nuțu Fonta, Mihai Măncilă, Mircea Grec, Adrian Timiș, Ion Mihali, Vasile Petran, Mihaela Mihali, Victor Oancea, Găvrilă Bota, Dumitru Ștețco, Parasca Mihali, Ilarie Tomi, Teodor Bâte, Găvrilă Grec şi Simona Timiș.

Hramul Mănăstirii Bic, Sălaj

Mănăstirea Bic din județul Sălaj a prăznuit ocrotitorul, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, între care s-au aflat părintele Ionuț Pop, vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului, părintele Ion Ardelean, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei Sălajului, părintele Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului, protosinghelul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, Dan Haiduc, protopopul Șimleului Silvaniei, Cătălin Lucaci, protopopul Zalăului, părintele Septimiu Gudea, contabilul Episcopiei Sălajului. Au participat credincioși în număr mare la sărbătoarea mănăstirii, încă din ajunul hramului, când au participat la slujba de priveghere săvârșită în altarul de vară. În semn de evlavie față de sfântul ocrotitor al acestui așezământ monahal, pelerinii au înnoptat sub cerul liber, în dorința de a fi prezenți și la Dumnezeiasca Liturghie din ziua praznicului.

Situată la 3 kilometri de orașul Șimleu Silvaniei, Mănăstirea Bic a fost înființată în anul 1994, inițial aceasta funcționând în vechea școală a satului Bic. În anul 1997 a fost adusă în incinta actuală a mănăstirii o biserică de lemn, din localitatea Stâna, aceasta datând din anul 1720.

Lucrările la biserica nouă de zid a așezământului monahal au început în anul 1996, sub coordonarea stareței Marina Lupou și prin implicarea viețuitoarelor mănăstirii. Până în prezent, au fost realizate următoarele lucrări: în interior, pereții au fost tencuiți și pictați în tehnica frescă, s-au montat geamurile și ușile de acces, s-a turnat șapa de beton, pardoseala a fost acoperită cu parchet melaminat, s-a făcut ins­talația electrică și s-au montat candelabrele și aplicele pentru iluminat, baza stâlpilor de susținere a fost îmbrăcată în marmură, au fost instalate sistemele de încălzire pe calorifere și cel de sonorizare, s-au confecționat iconostasul din lemn de tei și cireș, stranele și scaunele din lemn de stejar, precum și mobilierul bisericesc, Sfânta Masă a fost placată cu marmură, s-au achiziționat două tetrapoade și un baldachin pentru o icoană a Maicii Domnului, iar la intrarea în lăcașul de cult a fost amenajat un pangar.

În exterior, biserica și poarta de acces au fost tencuite în terasit, s-a făcut acoperișul din tablă de aluminiu și zincată, s-au turnat trotuarele și scările de acces spre lăcașul de cult și au fost încadrate cu stâlpișori, a fost ridicat gardul de împrejmuire al bisericii, au fost edificate un altar de vară, o clopotniță, un lumânărar și cinci troițe, a fost amenajat un muzeu la subsolul lăcașului de cult și au fost ridicate un corp de chilii, pe trei nivele și alte clădiri anexe. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.

Prin implicarea stareței Marina Lupou, mănăstirea a dezvoltat programe de asistență socială atât pentru copii, cât și pentru persoanele vârstnice. Astfel, sub ocrotirea așezământului monahal funcționează Școala Confesională pentru clasele I-IV „Sfântul Pantelimon”, unde în­vață și sunt cazați 18 copii proveniți din diferite familii cu probleme sociale de pe cuprinsul județului Sălaj. De asemenea, în cadrul Mănăstirii Bic funcţionează, din anul 1999, un cămin pentru persoane vârstnice. Din anul 2008 căminul a fost mutat într-o clădire nouă, iar numărul persoanelor vârstnice care beneficiază de îngrijire, în prezent, a ajuns la 27.

Sărbătoare la Catedrala Episcopală, Deva

Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei, diaconul Daniel Ovidiu Felea a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Duminica Tuturor Sfinților” din localitatea Mihăileni, cu filia Buceș-Vulcan, Protopopiatul Brad, iar tânărul teolog Marius Marcu a fost hirotonit diacon, urmând a fi hirotonit preot pe seama Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Câmpuri-Surduc, cu filia Runc­șor, Protopopiatul Deva.

La final, PS Episcop Gurie a rostit un cuvânt de învățătură despre Sfântul Ioan Botezătorul care „a propovăduit Împărăția Cerurilor și a condamnat cu tărie păcatele, nefăcând nici un compromis în acest sens, din care cauză a fost întemnițat și apoi i s-a tăiat capul de către regele Irod Antipa, la cererea Irodiadei”. De asemenea, ierarhul a îndemnat pe cei prezenți să aibă ca model curajul Sfântului Ioan Botezătorul în mărturisirea valorilor credinței ortodoxe.

Pomenirea Mitropolitului Antonie Plămădeală

Obștea Mănăstirii „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov, l-a avut în mijlocul ei la sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul pe fostul său stareț, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Prea­sfințitul Ilarion Făgără­șanul.

Ierarhul a oficiat seara slujba Vecerniei unită cu Litia, iar în ziua sărbătorii Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte starețul așezământului monahal, arhimandritul Atanasie Roman, și un sobor de preoți ai mănăstirii, răspunsurile liturgice fiind date de părinții din obște.

În cuvântul de învățătură, PS Episcop Ilarion Făgărășanul a vorbit despre viața și învăță­mintele pe care le pot folosi credincioșii de la Sfântul Ioan Botezătorul, acesta fiind înaintemergătorul Mântuitorului Hristos: „Trebuie să învățăm de la Sfântul Ioan Botezătorul viața de înfrânare, de rugăciune, o viață de cumpătare pe care și noi am putea să o avem, chiar dacă nu viețuim în pustie, ci să le punem în practică în familia noastră sau în viața de mănăstire. E bine să fim aproape de Biserică, să ne spovedim și să ne împăr­tășim, pentru ca, astfel, să fim cât mai aproape de Mântuitorul Hristos și să ajungem în împă­răția lui Dumnezeu, care ne-a fost pregătită încă de la întemeierea lumii”.

Cu această ocazie, la împlinirea a 13 ani de când a trecut la cele veșnice Mitropolitul Antonie Plămădeală, care a ctitorit incinta nouă a mănăstirii, a fost săvârșită slujba parastasului.
„Îi mulțumim Înaltreasfinți­tului Mitropolit Laurențiu ca a binecuvântat ca astăzi să fim împreună la Mănăstirea «Sfin­ților Brâncoveni» din Sâmbăta de Sus, împreună cu părinții din această mănăstire, cu dumneavoastră care ați venit astăzi să ne rugăm Sfântului Ioan Botezătorul, Maicii Domnului, sfin­ților Brâncoveni, și tuturor sfinților. Dumnezeu să vă răsplătească osteneala, și să vă binecuvânteze pe toți”, a spus ierarhul. După slujba parastasului pentru cel care a fost Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, a fost săvârșită litia mică la mormântul acestuia aflat în incinta mănăstirii.

Sărbătoare la Mănăstirea Cășiel, Cluj

La Mănăstirea Cășiel, din județul Cluj, la praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înalt­preasfin­țitul Serafim, Arhiepiscopul Germaniei, Austriei şi Luxemburgului și Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, înconjurat de un sobor de preoți. Din sobor a făcut parte arhidiaconul Dumitru Dura, secretar eparhial și ostenitor al Mitropoliei de la Nürnberg, Ioan Buftea, protopopul Dejului, părintele Serafim, duhovnicul Mănăstirii de la Cășiel, și preoții din lo­calitățile învecinate.

În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Serafim a subliniat măreția Sfântului Ioan Botezătorul, asceza trăită de acesta încă de când era copil și neînduplecarea acestuia în fața măreției regelui Irod: „Nu a existat și nu va mai exista cât este lumea aceasta un ascet, un nevoitor mai mare ca Sfântul Ioan Botezătorul, care de mic a trăit în pustie și se hrănea cu lăcuste și cu miere sălbatică, trăind într-o simplitate extremă și numai în rugăciune. Acesta, la vârsta de 30 de ani a fost chemat de Dumnezeu la râul Iordan și propovăduia pocăința spunându-le oamenilor: «Pocă­iți-vă că s-a apropiat Împă­răția lui Dumnezeu. Iată vine Împăratul care S-a făcut om, Mântuitorul Iisus Hristos». Chiar Mântuitorul nostru Iisus Hristos îl numește «cel mai mare om născut din femeie»”. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul de maici de la Mănăstirea Cășiel.

Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” din Căşiel este a doua mănăstire întemeiată pe Valea Căşielului deoarece, potrivit unor documente din arhiva fostului comitat Solnoc-Dăbâca, în partea de sud vest a satului Strâmbu exista, cel puţin la sfârşitului secolului al XVII-lea, o mănăstire ortodoxă de călugări. Între anii 1994-1995, obştea mănăstirii Căşiel a ridicat o modestă biserică de lemn pe locul unde se presuspune a fi fost vechiul loc de rugă. A doua mănăstire întemeiată pe Valea Căşielului – a Strâmbului cum i s-a spus sau a Căşielului – a fost ridicată, din 1765, de ieromonahul Pahomie (Filip) Georgiu, pe partea sa de moştenire. Mănăstirea de călugări, cu biserică lemn şi o căsuţă de bârne, a fost demolată în anii Primului Război Mondial. Ctitorul acest locaş l-a închinat sărbătorii „Înălţării Sfintei Cruci”.