„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Profesorul Konstantin Nikolakopoulos a conferențiat la Sibiu
În Aula „Mitropolit Ioan Mețianu” a Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a avut loc ieri, 7 martie, o conferință susținută de profesorul Konstantin Nikolakopoulos de la Institutul de Teologie Ortodoxă al Universității „Ludwig Maximilia” din München, Germania.
Profesorul Konstantin Nikolakopoulos a susținut o prelegere intitulată „Profilul muzicii bisericești bizantine după Reforma analitică din 1814”. La conferință au fost prezenți decanul Facultății de Teologie din Sibiu, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, numeroase cadre didactice, studenți și preoți.
În prelegerea sa, profesorul Konstantin Nikolakopoulos a prezentat aspecte generale din evoluția muzicii bisericești bizantine până în prezent și a intonat câteva imnuri grecești pe diferite glasuri bisericești pentru a oferi exemple practice asupra celor expuse.
„Muzica bisericească bizantină ține și de obișnuință, de practică. Pentru ca un elev să învețe muzica bizantină trebuie să stea mulți ani lângă dascălul său. De aceea, muzica bizantină este dependentă de așa-numita «tradiție vie a Bisericii». În muzica bizantină nu există nici un autodidact și este imposibil ca cineva să se închidă în camera sa și să citească și să învețe singur. Fiecare glas bisericesc are un profil aparte și prin anumite intervale tonale se exprimă și anumite sentimente, uneori bucuria, entuziasmul, alteori nădejdea, poocăința sau părerea de rău pentru păcat. În funcție de conținutul textului se aplică și melodia. Cel mai important lucru al muzicii bizantine este vocalitatea sa. Important este de remarcat că muzica bizantină nu folosește instrumente muzicale în cult. Ceea ce în cultura apuseană a devenit orga, în tradiția răsăriteană nu este cunoscut, iar această orgă din bisericile apusene era un instrument ce exista în Bizanț. Un astfel de instrument a primit Pepin, regele Franței, din Bizanț, de la împăratul Constantin al V-lea. Acest instrument a fost dezvoltat în Apus și a devenit orga pe care o cunoaștem astăzi. Și în Bizanț au existat instrumente, dar ele au fost folosite doar în domeniul profan. Ele au fost folosite în muzica populară bizantină sau în învățarea notației muzicii bizantine, în nici un caz în cult”, a subliniat prof. Konstantin Nikolakopoulos.
Colaborare academică
La finalul conferinței pr. prof. dr. Nicolae Chifăr i-a oferit oaspetelui o plachetă comemorativă și mai multe publicații despre învățământul teologic de la Sibiu. De asemenea, părintele decan i-a mulțumit profesorului de la Munchen pentru prelegerea consistentă și a prezentat volumul IV din lucrarea „Die Orthodoxe Kirche in der Selbstdarstellung” (O auto-prezentare generală a Bisericii Ortodoxe), coordonată de prof. Konstantin Nikolakopoulos, pr. prof. univ. dr. Ioan-Vasile Leb de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și Ilie Ursa.
Volumul cuprinde studii elaborate de cadre didactice de la facultăți ortodoxe din Munchen, Cluj-Napoca și Sibiu. Colaborarea dintre Institutul Teologic Ortodox din München și facultățile de teologie din țară datează de mai mulți ani, iar periodic studenți și cadre didactice de la aceste instituții vizitează și studiază în cadrul programului Erasmus.