Protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş, la conferința de toamnă de la Baia Mare

Luni, 15 octombrie, Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a prezidat conferinţa preoţească de toamnă, care a avut loc în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare şi a reunit  peste 230 de preoţi din protoieriile Baia Mare, Chioar şi Lăpuş. Conferinţa este dedicată Centenarului Marii Uniri din 1918 de la Alba Iulia. În cadrul întâlnirii au fost discutate probleme pastorale, edilitar-gospodăreşti şi sociale.

Conferinţa a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie oficiată de un sobor format din arhim. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, arhim Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, Nicolae Petruş, protopopul de Chioar, Florin Stan, protopopul de Lăpuş, pr. Gabriel Groza, directorul Liceului Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, autorul referatului conferinţei, pr. Florin Hoban, inspector şcolar pentru religie al judeţului Maramureş, şi secretarii protopopeşti ai celor trei protoierii: Ioan Zorel Buia, de la Baia Mare, Ciprian Coza, de la Chioar, şi Ioan Mihai Gheduţiu, de la Lăpuş. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de cântăreţii de la strană, dirijaţi de pr. Andrei Baboşan.   

La slujba de Te-Deum, de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra celor trei protopopiate şi pentru buna desfăşurare a conferinţei a asistat Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu arhim. Casian Filip, arhim. Ioachim Tomoiagă şi trei diaconi.

Conferință despre Marea Unire din 1918

Intitulat „Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, o consecință a unității de neam”, referatul a fost alcătuit şi susţinut de pr. prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, primul liceu confesional ortodox din ţară, înfiinţat în urmă cu mai bine de 10 ani. Structurat pe mai multe capitole: I. „Biserica Ortodoxă Română în drumul său spre autocefalie”; II. „Ridicarea Biserici Ortodoxe Române la rang de Patriarhie”; III. „Mitropolitul Ungrovlahiei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”; IV. „Întronizarea primului Patriarh al României”; V. „Patriarhia Română astăzi”; VI. „Episcopia Maramureşului şi Sătmarului ieri şi azi”; VII. „Concluzii”.

Referatul de nivel academic în ceea ce privește modul de redactare şi documentare, a fost urmărit cu interes de preoţii din cele trei protopopiate. A fost amintit și rolul important în realizarea Marii Uniri, pe care l-au avut preoţii, în frunte cu ierarhii Bisericii: „Biserica a aprobat «pohta» lui Mihai Viteazu, a fost alături de făuritorii Unirii din 1859 și a pus bazele Marii Uniri, girând-o prin prezența la 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia a sute de preoți în frunte cu înalți ierarhi precum Miron Cristea. În acest moment astral al neamului românesc s-a împlinit îndemnul Sfântului Andrei Șaguna care și-a sfătuit astfel enoriașii: «Fiți pe pace, aveți-vă bine, nu vă sfădiți!». Respectându-i povața, urmașii săi au înfăptuit Marea Unire”, a spus părintele Gabriel Groza.

Prin Marea Unire, România devenea o ţară mare între statele Europei: „Prin acest măreț act istoric, România având alături, prin decizii luate de adunări reprezentative și recunoscute pe plan internațional, cele trei mari provincii istorice și anume Basarabia, Bucovina și Transilvania, devine «România Dodoloață» cum a numit-o copilul Lucian Blaga. De la 137.000 kilometri pătrați și 7,2 milioane de locuitori în 1914, Regatul România va avea, după Marea Unire, 295.000 kilometri pătrați și 14 milioane de locuitori, intrând astfel în rândul marilor state și națiuni ale Europei. Această realitate de necontestat a favorizat, în mod hotărâtor, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, fiindcă se îndeplineau toate condițiile atribuirii acestui rang conform cutumelor ecleziastice din cadrul Ortodoxiei”, a concluzionat autorul referatului.

În partea a doua a conferinţei, a fost făcută o analiză a rezultatelor referendumului pentru familie, care a fost considerat ca fiind sub aşteptări. Au vorbit despre acest subiect preoţi şi protoierei, încercând să găsească soluţii. S-a mai discutat despre probleme pastorale, edilitar-gospodăreşti şi sociale. Conferinţele preoţeşti se vor mai desfăşura la Negreşti Oaş şi la Mănăstirea Bârsana, la care vor participa preoţii din celelalte cinci protoierii.