„Psaltirea de la Dragomirna – mărturie a artei creștine”, la Cluj-Napoca

Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” găzduiește, în perioada 6-13 noiembrie, „Psaltirea de la Dragomirna, mărturie a artei creștine”, o expoziție de facsimile cu miniaturi realizate în Atelierul de caligrafie și pictură „Mitropolit Anastasie Crimca” de la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava.

Vernisajul expoziţiei a avut loc luni, 6 noiembrie, în prezenţa maicilor de la Mănăstirea Dragomirna, a decanului Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, a cadrelor didactice şi a studenţilor facultăţii, precum şi a unor invitaţi.

Manifestarea este cuprinsă în cadrul Simpozionului internaţional „Icoană, mărturie creştină, totalitarism”, organizat de facultatea clujeană cu prilejul „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, în Patriarhia Română.

„În 1616, Anastasie Crimca, ctitor al Mănăstirii Dragomirna și viitor Mitropolit al Moldovei, finaliza, împreună cu ucenicii săi, împodobirea Psaltirii, realizată pe pergament, cu o bogată decorație reprezentată de miniaturi (32) în plină pagină și în text, frontispicii, viniete și chenare. Această lucrare constituie un moment de referință, autoportretul realizat de Anastasie Crimca fiind considerat cel dintâi din arta plastică românească. Creația lui Anastasie Crimca este astăzi continuată de călugărițele din obștea monahală, care excelează în arta miniaturii pe suport papetar și pergament. Artiste pline de har, monahiile au realizat replici după paginile Psaltirii din 1616, respectând cromatica și tehnica originalului. În cadrul acestei expoziții, publicul este invitat să «citească» pagini de psaltire, care sunt și pagini de istorie, inclusiv de istorie a artei plastice românești”, conform organizatorilor.

Şcoala de Miniatură de la Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de Anastasie Crimca şi înălţată de meşterii moldoveni, păstrează o parte din zestrea artistică a poporului român, a spus rasofora Ieroteia, de la mănăstirea suceveană, la vernisaj. „Parte din această zestre, la loc de cinste, sunt manuscrisele realizate la Dragomirna, adevărate opere de artă, o artă delicată în care armonia de culori, linii și litere scoate în evidență talentul artistic al mitropolitului Anastasie Crimca și al ucenicilor săi. Despre Școala de Miniatură de la Dragomirna, patronată de mitropolitul ctitor, istoricul de artă Gheorghe Popescu Vâlcea spunea «În nici un loc de pe pământul românesc – în Muntenia sau Moldova – nu s-au copiat şi împodobit atâtea manuscrise ca la Dragomirna (...) Nicăieri nu s-a dat o mai mare atenţie acestei munci, concentrând în acest scop totul: mână de lucru, mijloace materiale, bogăţii puse în serviciul acestei îndeletniciri. Nicăieri nu s-au consumat mai multe culori, mai mult argint, mai mult aur, ca la Dragomirna».

Caracteristica esenţială a miniaturii lui Anastasie Crimca constă în crearea unei sinteze între exemplele tradiţionale de model miniatural, de la care ia principiile de bază, şi noile impresii plastice, furnizate de pictura bisericească - în special monumentalitatea, la care se adaugă o puternică influenţă a mediului geografic şi social în care trăieşte şi se dezvoltă artistul”, conform prezentării făcute de maica Ieroteia.

Astfel, „în manuscrisele de la Dragomirna temele iconografice nu păstrează în general o desfăşurare aplicată strict textului pe lângă care se află. Puncte de reper pentru o rugăciune, aceste teme sunt interesante prin felul în care artistul a înţeles să exprime plastic teologia fiecăruia. Având la dispoziţie un vast material din pictura monumentală, icoane, elemente din folclorul şi legendele locale, ei aduc contribuţii noi, scene originale care îmbogăţesc iconografia. Stilul şi tehnica manuscriselor cu miniaturi de la Dragomirna dau acestora o notă precisă de individualitate în raport cu toate celelalte producţii ale miniaturisticii româneşti. Pe lângă armonia culorilor, ce dă farmec miniaturilor de la Dragomirna, sinceritatea de exprimare direct comunicativă, dă dovadă de o evoluţie faţă de miniaturile anterioare şi au un pronunţat caracter monumental.

Crimca rămâne însă mare, mai ales prin crearea unei opere cu totul originale - este vorba de «Psaltirea» de la Dragomirna din 1616, al cărei text, în afară de caracterul său religios, a fost ales de artist pentru a ilustra mediul şi peisajul românesc din acea epocă. Pe lângă miniaturi în plină pagină şi altele răspândite în text, apar miniaturi etajate despărţite printr-o linie orizontală; personajele nu au fost copiate de nicăieri, ci au fost create de imaginaţia artistului, sprijinită pe text”, conform prezentării maicii Ieroteia.

Psaltirea de la Dragomirna este reprezentativă pentru pictura moldovenească, fiind alături de Liturghierul decorat către 1616 şi Tetraevangheliarul din Varşovia, pictat în 1616/1617, repere ale activităţii de iniţiator al minierii istoriate a mitropolitului Anastasie Crimcovici.

Psaltirea se află în muzeul Mănăstirii Dragomirna după ce a trecut printr-o istorie tumultoasă: a suferit în urma atacului căzăcesc din anul 1653, când și-a pierdut coperțile, ferecături de argint aurit. Ecaterina, doamna lui Vasile Lupu a răscumpărat manuscrisul și l-a legat în argint după cum menționează o însemnare a acestui manuscris din 28 septembrie 1653. Manuscrisul este legat în scoarţă de lemn acoperită cu piele de porc, vopsită în negru, decorată cu ornamente filigran din argint aurit, prinse cu bumbi mari sau mici, conform maicii Ieroteia. Blocul cărţii este format din 25 de caiete a câte 8 foi, totalizând 200 de file. Manuscrisul este scris pe pergament. Psaltirea cuprinde cei 150 de psalmi compuşi de împăratul şi proorocul David, împărţiţi în 20 de catisme. Ea mai cuprinde cele 9 cântări ale lui Moise. Sub forma în care se prezintă Psaltirea, mitropolitul Anastasie Crimca nu a adăugat nimic la textul psalmilor. Regulile tipiconale ce au apărut mai târziu în Psaltire nu sunt cuprinse în acest exemplar. Fiecare pagină conţine 20 de rânduri, scrise uncial şi uniform. La scrierea textului a fost folosită cerneală neagră şi aur; începutul fiecărei catisme este marcat de viniete. Alături de unele scene prezente şi în alte manuscrise, există scene noi, legate de istoria poporului evreu, mai ales cu referire la împăratul şi proorocul David. Culorile folosite sunt roşu purpuriu, verde, portocaliu, aur şi violet, conform prezentării făcute de maica Ieroteia.

Elemente personale şi naţionale în Psaltire

Pentru a da o nuanţă mai caldă aurului, miniaturiştii moldoveni aplicau un fond de miniu (oxid de plumb, de culoare roșie-portocalie) - de unde și denumirea de miniatură) de tonalitate roşie pe suprafaţa pe care se lipea foiţa. Acesta se poate observa în locurile unde foiţa de aur a căzut, a completat maica Ieroteia.

„Ideea de ilustrare aflată la baza Psaltirii rămâne tot cea bizantină, însă reprezentarea personajelor este rodul imaginaţiei artistului, care, deşi sprijinită pe text, se concretizează într-o viziune cu totul personală, detaşată de modelele consacrate. Nota specifică a acestui manuscris este elementul naţional, pe care artistul 1-a avut permanent în atenţie, imortalizându-1 în miniaturi. De pildă, împăratul David apare în toate miniaturile îmbrăcat în haine voievodale, specifice acelei epoci, iar pe cap poartă coroană asemănătoare cu cea purtată de voievozii moldoveni. De asemenea, şi împăratul Solomon este înfăţişat cu aceeaşi coroană voievodală. Cetăţile au ziduri crenelate, cu turnuleţe ale căror vârfuri ascuţite sunt împodobite cu cruci, fiind tipic moldoveneşti. Grupurile ce-1 însoţesc pe David în cântece de laudă sunt îmbrăcaţi precum curtenii şi sfetnicii de la curţile voievodale. Cântăreţii acompaniază versetele Psalmilor cântând din buciume, corni, cobze, talere şi tobe, instrumente specifice poporului român, în locul chimvalelor, harfelor şi trâmbiţelor (folosite de evrei pe timpul lui David). De asemenea, vegetaţia este specific locală, predominând brazii”, a mai remarcat maica Ieroteia.

De asemenea, artistul reuşeşte să redea zgomotul mulţimii în mişcare, dinamismul şi ritmicitatea, sugerate prin mişcarea braţelor, a lăncilor şi a săbiilor, după cum se observă în miniaturi. Psaltirea de la Dragomirna este un preţios model de iconografie locală în care artistul Crimca a creat o operă originală românească.

„Icoanele, ca de altfel și miniaturile folosite în împodobirea cărților bisericești sunt în sine expresii ale artei ortodoxe, dar nu numai ale artei pentru că nu sunt simple opere de artă sau podoabe, ci sunt expresii liturgice ale credinței ortodoxe. În fața secularismului contemporan, mai cu seamă în acest an declarat în Patriarhia Română ca fiind «Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului», Biserica Ortodoxă Română reîntărește importanța și semnificația spirituală a cinstirii sfintelor icoane, ca mărturisire a dreptei credințe. Nu ne putem imagina Ortodoxia fără icoane, care au multiple roluri. Ele cheamă la rugăciune, sunt o mărturie permanentă a credinței în Hristos și ne amintesc neîncetat de El și de sfinții Săi. Ele sunt lumini permanente ale credinței creștine”, a mai arătat maica Ieroteia.

Atelierul de pictură de la Dragomirna

De asemenea, icoanele poartă în ele truda, evlavia și ruga celor care cu smerenie le-au realizat și le realizează. „În dorința noastră de a readuce în vizor tocmai această trudă, dar și talentul mitropolitului artist Anastasie Crimca, am început, și mai exact, maicile din atelierul de pictură al Mănăstirii noastre, Dragomirna, au început osteneala de reproducere a scenelor, textelor și ornamentelor din manuscrisele originale, din secolul XVII, lucrate de mitropolitul însuși”, a spus maica Ieroteia, care a adăugat că miniaturile expuse la sediul Facultăţii de Teologie Ortodoxă clujeană sunt realizate de către maicile care își fac ascultarea în atelierul de pictură al Mănăstirii Dragomirna.

Atelierul poarta numele ctitorului mănăstirii, mitropolitul Anastasie Crimca şi a fost înființat în anul 2008. Aici lucrează opt maici care doresc să ducă mai departe tradiția Școlii de Miniatură inițiată de mitropolitul ctitor.

„Expoziția pe care am adus-o în fața dumneavoastră cuprinde reproduceri după Psaltirea de la 1616. Reproducerile au fost realizate pe hârtie care imită pergamentul dar și pe pergament, cu pigmenți naturali, pulbere aurie, gumă arabică (ca liant) și foiță de aur. Expoziția noastră a ajuns, începând cu finalul anului trecut, în mai multe orașe din țară (Suceava, București, Iași) și iată, astăzi, aici, la Cluj. Avem înaintași vrednici de pomenire și o moștenire frumoasă care trebuie dusă mai departe. Aceasta am încercat și noi să facem reînviind o tradiție prețioasă, aceea de copiere și înfrumusețare a manuscriselor. Aceasta e ofranda noastră adusă înaintașilor noștri și credinței ortodoxe în sine. Și aceasta o punem astăzi și înaintea dumneavoastră”, a încheiat maica Ieroteia de la Mănăstirea Dragomirna.