Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Credincioşii transilvăneni au cinstit-o pe Maica Domnului şi au participat la hramurile lăcaşelor de cult închinate Maicii Preacurate. Ierarhii i-au îndemnat pe credincioşi să o preamărească pe Fecioara Maria, atât prin rugăciunile şi cântările adresate ei, cât şi printr-o viaţă cât mai curată, urmându-i exemplul.

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a sfinţit biserica Schitului „Naşterea Maicii Domnului” din staţiunea Bazna, judeţul Sibiu. Locaşul de cult ridicat în ultimii ani în incinta casei de odihnă construită de Mitropolitul Nicolae Bălan poartă hramul Naşterii Maicii Domnului şi a fost ctitorit de familia ing. Mircea Simion şi Căliniţa Vescan. Piatra de temelie a fost aşezată pe 9 aprilie 2010, iar în anii următori a fost ridicat locaşul de închinare, apoi au fost efectuate lucrările de pictură şi de împodobire cu mobilier şi obiecte liturgice.
Cei doi ierarhi au târnosit biserica schitului prin ungere cu Sfântul şi Marele Mir şi prin stropire cu apă sfinţită, iar mai apoi au oficiat întreaga rânduială de sfinţire a unei noi biserici. După slujba de sfinţire, IPS Mitropolit Laurenţiu le-a explicat celor prezenţi rânduiala de târnosire a unui locaş de cult, iar mai apoi le-a mulţumit ctitorilor şi le-a oferit distincţia „Crucea Şaguniană” pentru laici. Credincioşii veniţi în număr mare au avut posibilitatea să se închine în Sfântul Altar şi să cinstească moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, aduse într-o raclă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu. De asemenea, biserica schitului de la Bazna a primit în dar o raclă cu un fragment din moaştele Sfântului Andrei Şaguna şi cu părticele din moaştele altor sfinţi. Sfânta Liturghie a fost oficiată la altarul de vară al schitului, în soborul slujitor aflându-se exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Macarie Ţuţul, ieromonahi, protopopul de Mediaş, Ovidiu Găban şi preoţi de la parohiile învecinate.

„Steaua care vesteşte răsăritul Soarelui”

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de PS Episcop Ilarion Făgărăşanul. Ierarhul a vorbit despre cinstirea deosebită adusă Maicii Domnului în Biserica Ortodoxă prin praznicele închinate Sfintei Fecioare.
„Maica Domnului îngrădeşte prin sărbătorile ei crugul anului bisericesc. Aşezată la începutul anului bisericesc, praznicul de astăzi constituie poarta de intrare în cuprinsul celorlalte sărbători, ca unul ce este izvor întregului şir de prăznuiri la care Biserica îşi cheamă sufletele credincioşilor. Maica Domnului este steaua care vesteşte răsăritul Soarelui şi prin ea începe lucrarea mântuirii noastre. Ea este femeia vestită în paradis prin care Dumnezeu a coborât pe pământ şi capul şarpelui a fost zdrobit, iar prin ea răsărit adevărata bucurie pe pământ. Pentru rolul însemnat pe care îl are Sfânta Fecioara Maria în actul mântuirii oamenilor ea se bucură în Biserica noastră şi în inimile credincioşilor de un cult deosebit, de o supramărire şi supravenerare, fiind socotită <mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii>, adică decât toţi îngerii”, a spus Părintele Episcop.
La final, IPS Mitropolit Laurenţiu a mulţumit ctitorilor şi binefăcătorilor Schitului Bazna pentru eforturile depuse în aceşti ani şi i-a îndemnat pe credincioşi să fie în continuare alături de cele două maici ale aşezământului monahal.
„Ne-am bucurat cu toţii de o mare realizare pe care a rânduit-o Maica Preacurată. Iniţiativa a avut-o vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Bălan, care a ridicat casa de odihnă şi a pus temelia pentru o biserică, dar abia acum s-a ridicat locaşul de cult pe acelaşi loc. Dorinţa pe care o avem noi faţă de Dumnezeu, chiar dacă noi nu o putem împlini, o împlineşte Dumnezeu prin oamenii Lui”, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.

Hram la Piatra Fântânele, Bistriţa Năsăud

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a fost prezent la așezământul monahal de la Piatra Fântânele încă de luni seara, când a oficiat în biserica mănăstirii slujba Vecerniei. Apoi, arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, i-a îndemnat pe credincioșii prezenți să ia exemplu de viață și de purtare de la Maica Domnului. Părintele le-a oferit credincioşilor și câteva sfaturi duhovnicești practice, cum ar fi intensificarea lecturării Sfintei Scripturi.
Marți dimineața, în ziua hramului, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a săvârşit Sfânta Liturghie alături de un sobor de peste 30 de preoți și diaconi, pe altarul de vară din curtea mănăstirii. Au participat la slujba de hram mii de credincioși veniți din Bistrița, Bucovina și din Maramureş, precum și stareți și duhovnici de la mănăstirile din zonă și autorități locale și județene. La momentul potrivit sute de credincioși s-au împărtășit cu Sfintele Taine, iar cei mai mici dintre creștini au primit în dar de la Înaltpreasfințitul Andrei cărticele de rugăciuni.
IPS Mitropolit Andrei a spus credincioşilor prezenţi la hram că o pot cinsti pe Maica Domnului prin exemplul vieții lor: „Noi îi preamărim numele Maicii Domnului prin cântări, prin rugăciuni, dar mai ales printr-o viață curată”. Ierarhul le-a amintit credincioşilor prezenţi la hram, cuvintele lui Petre Țuțea, care spunea că un adevărat creștin român are trei mari virtuți: este pregătit oricând să își dea viața pentru țară și credința sa, prețuiește tot ceea ce fac ceilalți și el nu poate face și nu în ultimul rând se va purta cuviincios, încercând să nu facă de rușine numele de creștin pe care îl poartă.
Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele se află la cota 1.200, în Pasul Tihuţa. Așezământul monahal a fost înființat în 1928, dar a fost închis în 1960. Abia în 1995 a fost reînfiinţat ca mănăstire de maici, la iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu. Obștea este condusă de stareța Pamfilia Solcan, alături de duhovnicul Gavril Horț.

Hram la Mănăstirea Recea de Mureş

Începând cu după-amiaza zilei de luni, 7 septembrie, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent în judeţul Mureş, în mijlocul pelerinilor, slujind Vecernia mare cu Litie la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Recea de Mureş. Marţi, 8 septembrie, cu ocazia primului praznic al noului an bisericesc – Naşterea Maicii Domnului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, Întâistătătorul Eparhiei Alba Iuliei a oficiat Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Recea, care în această zi şi-a sărbătorit hramul.
Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Recea s-a ridicat în apropierea municipiului Târgu-Mureş ca o pecete spiritual-creştină ce se alătură noilor mănăstiri construite în ţară după ieşirea din epoca de tristă amintire. Obştea numeroasă de maici care însufleţeşte acest aşezământ monahal, sub conducerea stareţei Cristina Chichernea, calcă pe urmele sfinţilor, dând o puternică mărturie creştină în spaţiul românesc şi chiar european.
Mulţime de credincioşi din străvechea Transilvanie, dar şi din toate colţurile ţării, s-au adunat în această zi la Recea pentru a înălţa rugăciuni fierbinţi către Maica Domnului Iisus Hristos şi pentru a slăvi cu inima şi cu întreg cugetul lor primul eveniment din iconomia mântuirii noastre – naşterea celei mai curate fiinţe de pe pământ, capabilă să primească în pântecele ei pe necuprinsul Dumnezeu. Frumuseţea Sfintei Liturghii a fost întregită şi de hirotonirea diaconului Oliviu Botoi, profesor la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ştefan” din Alba Iulia, întru preot, pe seama Paraclisului acestei instituţii de învăţământ teologic.

Hramul Mănăstirii Voivozi, Episcopia Oradiei

La praznicul Naşterii Maicii Domnului, Mănăstirea Voivozi din Eparhia Oradiei s-a înveşmântat în straie de sărbătoare cu prilejul hramului străvechiului aşezământul monahal bihorean.
Obştea mănăstirii, clerul şi credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi de către Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, care a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în biserica nouă a mănăstirii, cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului”, „Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei” şi „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu”.
Ierarhul a fost întâmpinat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, precum şi de un mare număr de credincioşi, pelerini veniţi din împrejurimi, din judeţul Bihor, dar şi din alte judeţe ale ţării. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de elevi şi studenţi de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea şi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea.
După citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, PS Episcop Sofronie a vorbit celor prezenţi despre praznicul Naşterii Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc, subliniind importanţa prezenţei Preasfintei Fecioare Maria în viaţa credincioşilor, a tuturor celor care o preacinstesc, în legătură cu cuvintele scripturistice ce s-au citit: „Maica Domnului, tocmai pentru aceea că este Maica lui Hristos Domnul, a fost cinstită în Sfânta Biserică încă de la începuturile Creştinismului. A fost cinstită de către toţi binecredincioşii creştini, prima generaţie de creştini având şansa să o cunoască personal pe Maica Domnului, iar apoi, după adormirea Sa, a fost cunoscută duhovniceşte de creştinii de pretutindeni şi de creştinii din toate vremurile în Duhul Sfânt, Care a făcut să se împlinească profeţia pe care Maica Domnului a spus-o atunci când a primit vestea cea bună a Arhanghelului Gavriil: «iată, de acum mă vor ferici toate neamurile»”.
„Credinţa noastră în puterea Maicii Domnului trebuie să fie însoţită de faptele noastre cele bune care să urmeze pildei faptelor Maicii Domnului. Şi care este cea mai mare pildă pe care Maica Domnului ne-o dă nouă? Smerenia. Maica Domnului a avut o viaţă smerită, discretă. Aproape deloc nu o întâlnim în paginile Sfintei Scripturi. Ea era tot timpul alături de Mântuitorul Iisus Hristos, dar El nu o prezintă, nu o dă exemplu pe ea, ci poporul o recunoaşte, glasul din popor s-a ridicat şi a zis «fericit este pântecele care Te-a purtat şi sânii la care ai supt», iar Domnul Hristos a spus: «Aşa este», şi a adăugat: «dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântului lui Dumnezeu şi-l păzesc pe el». Exact aceasta a făcut Maica Domnului: a ascultat cuvântul lui Dumnezeu şi l-a împlinit”, a arătat PS Sofronie.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit pe teologul Filaret Petru Fiţ, consilier financiar la Episcopia Oradiei, întru diacon pe seama Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea.
La final, protos. Chesarie Pondroş, stareţul mănăstirii, a adresat un cuvânt de mulţumire PS Episcop Sofronie Chiriarhului Oradiei pentru prezenţa şi aleasa purtare de grijă arătată faţă de aşezământul monahal de la Voivozi, dar şi tuturor ctitorilor şi binefăcătorilor mănăstirii şi tuturor pelerinilor veniţi să ia parte la hram.

Sărbătoare la Ileanda, Sălaj

La sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârșit Sfânta Liturghie în Parohia Ileanda, Protopopiatul Jibou, cu prilejul hramului bisericii din localitate. Alături de ierarh au slujit un sobor de preoți și diaconi în frunte cu protopopul Jiboului, Dan Dregan. Cre­dincioșii au participat în număr mare la slujbă, cu atât mai mult cu cât aceasta este prima Liturghie săvârșită de către PS Episcop Petroniu în această parohie de la înființarea Episcopiei Sălajului în anul 2008.
Despre satul Ileanda, primele date se cunosc din anul 1390, când se numea „Ilamdmeze” care se traduce prin „câmpie” sau „șes”, datorită faptului că satul era așezat lângă râul Someș, în regiunea de luncă numită „buruieni”. Din cauza deselor inundații și a năvălirilor tătă­rești și turcești, care pricinuiau multe pagube locuitorilor, satul s-a mutat în vatra actuală, pe valea îngustă a Ilenzii, unde era mult mai protejat. Ca așezare bine organizată, localitatea se pare că a luat ființă între anii 1405-1467, la anul 1467 fiind amintită în documente sub numele de „Ilonda”.
În ceea ce privește viața bisericească de aici, prima biserică despre care sunt date, este așa numita „biserica nobililor” din anul 1441, când a fost construită pe malul Someșului pe prima vatră a satului, fiind mutată ulterior odată cu refacerea satului pe marginea unui pârâu în mijlocul noului sat. Următoarea biserică despre care sunt date este „biserica ginerilor” construită în anul 1730, care a dăinuit până în anul 1969-1970 când pe temelia ei s-a construit actuala biserică din sat. Biserica a primit acest nume, „a ginerilor”, întrucât tradiția spune că au existat neînțelegeri între socri și gineri la agapele ce se țineau la „biserica nobililor”. Și cum obiceiul era ca la aceste agape să se aducă, pe lângă unele bucate, și colaci mari, furioși, ginerii au hotărât să rostogolească colacii și unde se va opri cel mai departe, pe acel loc să-și construiască biserica. Actuala biserică a fost târnosită în anul 1981 și s-a ridicat pe temelia vechii biserici construite în anul 1730, prin grija părintelui Ioan Pop.
Astăzi, biserica dispune și de un frumos altar de vară, ridicat în partea de sud a acesteia. De doi ani, păstor a acestei comu­nități de buni creștini este părintele Adrian Pop.

Sărbătoare la Măgureni, Hunedoara

La sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, a săvârșit Sfânta Liturghie la schitul Măgureni din județul Hunedoara, înconjurat fiind de un sobor de preoți și diaconi, cu prilejul celui de-al doilea hram al așezământului monahal.
În cuvântul de învățătură, PS Episcop Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, le-a vorbit credincioșilor prezenți la slujba hramului despre lucrarea Maicii Domnului în istoria mântuirii neamului omenesc, prin ascultarea sa venind în lume Domnul Iisus Hristos. De asemenea, Preasfinția Sa le-a amintit credincioșilor atât despre chipul minunat prin care Sfinții Ioachim și Ana, părinții trupești ai Maicii Domnului, au primit darul nașterii sale, cât și despre făgăduința acestora de a-și închina copilul la templu încă din fragedă pruncie, în semn de profundă recunoștință pentru darul de a-l naște la o vârstă atât de înaintată.
Ierarhul hunedorean i-a îndemnat pe credincioși să fie recunoscători lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, stăruind permanent în rugăciune și fapte bune spre mântuirea sufletelor lor și dobândirea Îm­părăției Cerurilor.
După Sfânta Liturghie, PS Episcop Gurie a binecuvântat lucrările ce se săvârșesc la extinderea așezământului monahal din munții Orăștiei, încurajându-i pe viețuitorii acestuia spre înfrumusețarea schitului, acesta fiind tot o grădină a Maicii Domnului, unde pelerinii vin și se roagă în pace și liniște.