„Satul şi ţăranul în pictura românească” la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, a deschis de joi, 20 octombrie, la sediul central al instituției, expoziția „Satul şi ţăranul în pictura românească” ce poate fi vizitată până pe 20 noiembrie. Expoziţia prezintă lucrări pe care publicul larg nu are decât arareori posibilitatea de a le admira, cele mai multe dintre acestea aflându-se în colecţii de artă private.

Expoziția „Satul şi ţăranul în pictura românească” este realizată la inițiativa unor colecționari de artă care și-au dorit să aducă în atenția publicului o selecție de lucrări pe care publicul larg nu are decât arareori posibilitatea de a le admira. Cele mai multe dintre acestea pot fi văzute doar în spații private, în casele acestor culegători de valori artistice.

Expoziția prezintă lucrări ale unor artiști de valoare.

Nicolae Vermont, prieten și coleg al lui Ștefan Luchian, a fost unul dintre inițiatorii Expo­zițiunii Artiștilor Inde­pendenți. A studiat la București și München, fiind prezent în 1900 la Expoziția Universală de la Paris. A trecut, de-a lungul vieții, de la neoclasicism la impresionism și fauvism. Jean Neyles, născut și școlit în Franța, stabilit de tânăr la București, este integrat, tematic și estetic, artei româ­nești interbelice. Gore Mircescu, buzoian de origini, a studiat la București, Barbizon și Paris. Expune compoziții de țărani, foarte îndepărtate de genul bucolic post-grigorescian, cu un marcaj realist ambițios. Nicu Enea a studiat la București, participând la Tinerimea Artistică, Salonul Oficial și Salonul Moldovei, culminând în străinătate cu ex­poziții la Belgrad, Zagreb și Expoziția internațională de la Paris. Pictura sa este una realistă, cu efecte documentare, surprinzând o localitate, un peisaj sau un gest al țăranului aflat la muncă sau în sărbătoare. Sever Burada, craiovean prin naș­tere, a fost prezent la Salonul oficial de la Paris și la Salonul de la Versailles. A pictat flori, nuduri, peisaje și interioare decorative. Alexandru Satmary, cu studii la București și München, are, ca teme preferate, peisajele, naturile statice și florile. Honoriu Cretzulescu, realist în spiritul liric de la Iași, a realizat peisaje, portrete și naturi statice. Magdalena Rădulescu are o viguroasă și originală personalitate. Studiază la München și Paris, expunând în mari galerii din Veneția, Paris, Cluj, București, Nisa, Lyon, Marsilia, Londra, Monaco, Roma și Milano. Prin sursa sa de inspirație, ea apar­ține artei românești și tradițiilor folclorului; prin tehnica picturii, ea se integrează în valorile recunoscute ale picturii contemporane. Nicolae Brana, fiu de plugar din Sibiu, a studiat la Cluj și Paris. Mereu revoltat, a fost un reprezentant autentic al specificului românesc, cu accente pe nuanța ardelenească. Traian Bilţiu-Dăncuş, maramu­reșean din Ieud, a studiat la București, călătorind pentru a-și perfecționa arta în Spania, Franța, Italia și Tunisia. Pictura sa are un accentuat specific maramureșean, cu teme locale, inspirate parcă din cromatica țesăturilor ma­ra­mu­reșene. Letiţia Muntean este reprezentanta tipică a femeii-pictor din Ardeal. Numele său este legat de Școala de la Baia Mare și de regretatul Tasso Marchini. I-a avut profesori pe mae­ștrii Anastase Demian, Catul Bogdan și Aurel Ciupe. Petre Abrudan, sălăjean la origini, a practicat profesiile de electrician și strungar. În 1926 studiază la Școala de Arte Frumoase din Cluj. A avut numeroase expoziții personale și participări la ex­poziții colective. Theodor Harşia este un pictor emblematic pentru Ardeal, cu studii la Institutul „I. Andreescu” din același oraș, acolo unde a ajuns și profesor. Serios și cultivat ca artist, operele sale sunt prezente în aproape toate colecțiile serioase din Transilvania. Mariana Bojan și Vasile Gheorghiţă constituie o familie de pictori care reprezintă valul artistic al anilor ‘70-‘80. Sunt prezenți în multe galerii de artă, muzee și colecții private. Prin muncă, modestie și tenacitate, încoronate de un imens talent, s-au impus irevocabil în arta românească. Emil Cornea a studiat la Budapesta, București și Paris. La întoarcerea în țară a fost numit profesor de desen la Cluj. A participat la numeroase saloane de pictură din 1921 până în 1960, majoritatea la Baia-Mare și la Cluj. S-a remarcat îndeosebi prin peisaje realiste și postimpresioniste. Gheorghe Ilea s-a născut la 1 noiembrie 1958, în satul Bucea, județul Cluj și a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca. Este un reprezentant remarcabil al artei contemporane românești. Numele lui Alexandru Popp este legat de învă­țământul artistic din Transilvania și Banat, fiind profesor la Şcoala de Belle-Arte din Cluj (1925-1933) şi la cea din Timişoara (1933-1938). Student al lui Karoly Lotz la Budapesta și al lui Lenbach la München, opera lui Alexandru Popp a primit influențe romantice, fiind în acelaşi timp marcată de un spirit monumental, prin multiplele proiecte murale la care a contribuit, printre care Parlamentul şi Teatrul din Praga. Contactul cu Colonia de la Baia-Mare, în calitate de profesor, în perioada 1921-1927, a însemnat pentru opera sa, dar și pentru cea a studenților săi, deschiderea către o manieră de lucru în plein-air și spre o transformare a cromaticii, conform unui comunicat al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.