Numeroase locaşuri de cult din Transilvania poartă hramul Sfintei Treimi, ca simbol al unităţii românilor dobândite după Marea Unire din 1918. Printre acestea, se află şi Catedrala Mitropolitană din Sibiu, alături de primul lăcaș de cult românesc din cărămidă ridicat în oraşul Zalău.
La praznicul Sfintei Treimi, Catedrala mitropolitană din Sibiu și-a sărbătorit hramul. Credincioșii din cetatea transilvană și din împrejurimi au umplut locașul de cult la Sfânta Liturghie din ziua hramului. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de arhierei din care au făcut parte Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii și Preasfințitul Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Alături de ierarhi s-au aflat cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, consilieri eparhiali, protopopi și slujitori ai Catedralei mitropolitane. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza și de Corul „Anastasis” al Catedralei episcopale din Deva, dirijat de Paul Dorin Kladni.
Cuvântul de învățătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de IPS Mitropolit Irineu, care a vorbit credincioșilor despre taina Sfintei Treimi și lucrarea celor trei Persoane divine în lume.
„Mărturisim că Preasfânta Treime are aceeași Ființă. Ființa este în toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, Tatăl o împărtășește Fiului prin naștere și Duhului Sfânt prin purcedere. Toate Persoanele sunt egale și au aceeași Ființă, care este identitatea Persoanei, este conținutul Persoanei. La Preasfânta Treime, această Ființă este egală în Tatăl, în Fiul și în Sfântul Duh, nu se separă, nu se desparte și nici nu se împarte”, a subliniat ierarhul.
La finalul Sfintei Liturghii, diaconul Adrian Nicolae Ursu a fost hirotesit arhidiacon. IPS Mitropolit Laurențiu le-a mulțumit, apoi, ierarhilor veniți la hramul Catedralei mitropolitane din Sibiu, preoților, oficialităților și tuturor credincioșilor participanți la această sărbătoare deosebită.
„Ziua acesta este cea mai importantă sărbătoare pentru Catedrala noastră. Preasfânta Treime ne-a fost nouă, românilor, ocrotitoare. De aceea, cei care s-au luptat, au dorit și au împlinit această lucrare, începând cu Sfântul Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei și ajungând la cel de-al treilea Mitropolit al Ardealului care a ridicat această Catedrală, au avut multă ocrotire din partea Sfintei Treimi, așa cum a avut și dorința de unitate a tuturor românilor din cele trei provincii românești. Și iată că anul acesta sărbătorim 100 de ani de la această lucrare pe care Sfânta Treime a împlinit-o cu noi, românii”, a spus IPS Mitropolit Laurențiu. Hramul Catedralei mitropolitane din Sibiu s-a încheiat în fața locașului, unde cele două coruri și o fanfară au interpretat mai multe cântece patriotice.
Hram la Soporul de Câmpie, Cluj
La hramul mănăstirii „Sfânta Treime” de la Soporul de Câmpie, judeţul Cluj, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Slujbele oficiate cu prilejul hramului au început din ajun, cu privegherea și au continuat în ziua praznicului cu Sfânta Liturghie.
Ierarhul a ţinut un cuvânt de învăţătură, prilej cu care a subliniat importanţa Sfintei Treimi şi a Bisericii, a făcut referire la darurile Duhului Sfânt „pe care, dacă ne pregătim, le primim în sufletele noastre”. De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a făcut referire la Sfântul Pavel, care, în Epistola către Galateni, se referă la zece daruri ale Duhului Sfânt:
„Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia”. Ierarhul a mai precizat că darurile Duhului Sfânt sunt mult mai multe, iar „pentru a primi darurile Duhului Sfânt trebuie să facem o pocăinţă adevărată”, după cum spune Sfântul Petru: „Este multă derută în lumea noastră, pocăinţa este o taină importantă, o lucrare sfântă, întoarcerea de la păcat la virtute şi de la diavolul la Dumnezeu”.
Așezământul monahal de la Soporul de Câmpie a fost înfiinţat ca schit în anul 1992, iar piatra de temelie a fost pusă de vrednicul de pomenire, Arhiepiscopul Teofil Herineanu. Biserica mănăstirii a fost sfințită în anul 2002, iar starețul aşezământului monahal este protos. Irineu Paneș, conform Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Liturghie arhierească la Mihalţ, Blaj
Înalpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Mihalț I, Protopopiatul Blaj, păstorită, începând cu anul 2011, de părintele Adrian Popârlan. IPS Arhiepiscop Irineu a celebrat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, în cadrul căreia, la momentul rânduit, tânărul Valentin Mateiu a fost hirotonit diacon.
În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți, ierarhul a spus: „Să împlinim poruncile lui Dumnezeu, ca în acest fel noi să devenim sălaș al Dumnezeului treimic. În acatistul Sfântului Serghie de Radonej citim: «Bucură-te, că ți-ai făcut sufletul tău locaș al Preasfintei Treimi». Să frecventăm biserica, unde sunt concentrate la maximum iubirea și sfințenia Preasfintei Treimi. Sfântul Gherman al Constantinopolului spune: «Biserica este locul unde viețuiește sau e prezent Dumnezeu Cel Unul în Ființă și întreit în Persoane și Se preumblă printre oameni». În acest locaș sfânt și sfințitor, Sfânta Treime poate să ne elibereze de egoismul nostru, de toate viciile și pasiunile noastre înrobitoare și să umple existența noastră cu bucurii duhovnicești și cu daruri dumnezeiești. Având o astfel de convingere este bine ca în fiecare zi să ne adresăm Sfintei Treimi în imn de preamărire zicând: «Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt. Treime Sfântă, slavă Ție!»”, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.
Hramul Mănăstirii Moişeni, Satu Mare
Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Moişeni, judeţul Satu Mare, unde este stareţă Ieronima Şelever, cu ocazia hramului. Din soborul alcătuit din preoţii din zonă, au făcut parte Marcel Malanca, protopopul de Oaş, pr. conf. dr. Adrian Gheorghe Paul, prodecanul Facultăţii de Filologie al Centrului Universitar „Nord" din Baia Mare (CUNBM), coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul" a CUNBM, paroh în localitatea Certeze din Oaş, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii" Petrova, protos. Cleopa Sarca, stareţul Mănăstirii Portăriţa din Oaş, ieromonah Ioan Pitforodevski, slujitor la Sfântul Altar al Mănăstirii şi duhovnic, Gavril Botiş, paroh în satul Moişeni, comuna Certeze, Protopopiatul Oaş, preoţi din parohiile învecinate, diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala Bizantină „Theologos" a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de arhid. Adrian Dobreanu. Între cei prezenţi la Sfânta Liturghie s-au aflat Petru Ciocan, primarul comunei Certeze, consilieri judeţeni şi locali, numeroşi oaspeţi.
În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin a vorbit despre Pogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime: „Pe înţelesul nostru, sunt câteva temeiuri în Sfânta Scriptură, iar Sfinţii Părinţi, cei de Dumnezeu inspiraţi şi de Duhul Sfânt întăriţi, au alcătuit mărturisirea noastră de credinţă, care este, pe scurt, toată învăţătura de credinţă a Bisericii noastre, în care suntem şi pe care o mărturisim la fiecare Sfântă Liturghie şi de fiecare dată când ne rugăm”. Ierarhul a mai spus că despre Sfânta Treime se găsesc în Sfânta Scriptură mai multe referiri, aşa cum este cea din în cartea Facerea: „când Dumnezeu a ţinut sfat în Treime şi când a făcut pe om, S-au sfătuit toate Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, zicând să facem om după chipul şi asemănarea Noastră. La facerea lumii şi la zidirea omului a participat Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt. Tot în cartea Facerea se spune că atunci când a făcut Dumnezeu Cerul şi Pământul şi a despărţit uscatul de ape, Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor”.
Pentru administrarea mănăstirii, îndrumarea şi conducerea obştii de 14 călugăriţe, toate absolvente de studii superioare, stareţa Ieronima Şelever a fost ridicată la rangul de stavroforă. Din partea obştii, ierarhul a primit o icoană a Sfintei Treimi, pictată de o maică în atelierul mănăstirii. Cu această ocazie, PS Episcop Iustin a amintit despre realizările vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian, care era născut într-o zi de 28 mai.
Mănăstirea Moişeni a fost ridicată de părintele Bobiţă Toma, piatra de temelie fiind pusă în Duminica Tomii din anul 2004. În prezent aici este un complex monahal, cu biserică pictată, casă monahală pentru cele 14 maici, casă pentru duhovnic, altar de vară.
Hramul Parohiei „Sfânta Treime” Zalău
Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia „Sfânta Treime” din Zalău, unde a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și părintele Ionuț Pop, vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului, Cătălin Lucaci, protopopul Zalăului și părintele Septimiu Gudea, contabilul Episcopiei Sălajului. Cu ocazia hramului, au participat numeroși credincioși, care au trăit alături de clerici slujba a Dumnezeieștii Liturghii.
După terminarea Primului Război Mondial şi unirea Ardealului cu România, la 1 Decembrie 1918, s-a dorit, în Zalău, construirea unui lăcaș de cult ortodox, deziderat realizat între anii 1925-1927, prin zidirea actualei bisericii cu hramul „Sfânta Treime”, acesta fiind primul lăcaș de cult românesc din cărămidă ridicat în oraş. Terenul pentru construcţie a fost donat de statul român, pe locul unde se afla o fostă grădiniţă, care a fost transformată în casă parohială. Construcţia data din 1870, şi după multe modificări, a fost folosită ca şi casă parohială până în anul 2008.
Biserica a fost construită după planurile realizate de arhitectul Alexandru Floriansics, prin grija parohului de atunci Remus Roşca şi a epitropului Pompiliu Ţolca, preşedintele unei bănci româneşti din oraş, ultimul lăsând şi un caiet cu însemnări, cu privire la greutăţile prin care a trecut în acei ani grei de după război, când în Zalău se aflau foarte puţini credincioşi ortodocşi români, circa 54 de familii. Clădirea are planul în cruce, lungimea de 24 de metri şi lăţimea de 8 metri. La zidirea lăcașului de cult au participat puţinii credincioşi din oraş, ajutaţi de soldaţii şi ofiţerii din garnizoana Zalău. Prin grija epitropului, Pompiliu Ţolca s-a luat un împrumut bancar de aproximativ 600.000 lei, care, datorită dobânzii, ajunge în anul 1932 la suma de 920.000 lei şi care a reuşit să fie achitat prin donaţiile credincioşilor.
Biserica a fost păstorită de preotul Remus Roşca până în anul 1940, când, odată cu ocuparea Ardealului de nord de armatele hortisto-fasciste, acesta a fost expulzat, împreună cu epitropul şi profesorul Pompiliu Ţolca. În timpul ocupaţiei şi războiului, parohia a rămas vacantă, lăcașul de cult ajungând într-o avansată stare de degradare. Din anul 1945 până în anul 1952, parohia a fost condusă de preotul Iacob Panga, care a strâns 320 000 lei, cu care a reamenajat biserica, a confecţionat mobilierul din lemn de stejar, a repus sticla în geamuri etc. Preotul a fost arestat în anul 1952 de Siguranţa statului şi închis timp de şase ani, ajungând şi la canalul Dunăre - Marea Neagră. Între anii 1952-1953, a fost paroh Aurel Briscan, care a decedat la un an după numire. Din 1953 până în 1997, parohia a fost păstorită de preotul Traian Opriş, însă din anul 1958 a fost afiliată la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din oraş, până în anul 1984, când a fost reînfiinţată ca parohie. În această perioadă, serviciile religioase s-au oficiat alternativ de preoţii de la Catedrală: Traian Opriş, Ioan Gâlgău şi Ioan Ghiurco. Serviciile alternative au continuat până în anul 1994, fiind oficiate de către protopopii Ioan Andreescu şi Ioan Pop, precum și de către preoţii Ştefan Lucaciu şi Ioan Pop. Din 1997 a fost numit preotul Iosif Ferenţ, iar din anul 1999 şi preotul Alexandru Horvat, care a primit ca sarcină, de la Preasfințitul Ioan Mihălţan, Episcopul Oradiei, să construiască lăcașul de cult cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” în cartierul Porolissum.
La biserică s-au efectuat mai multe lucrări, s-a renovat casa parohială, s-a construit un spaţiu pentru lumânări etc., toate lucrările fiind făcute din donaţiile credincioşilor. Parohia şi credincioşii au contribuit, de asemenea, prin donaţii la achiziţionarea terenului şi construirea noii biserici cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Porolissum, ajutându-l pe preotul Alexandru Horvat la înălţarea noului edificiu. În anul 2008 s-a construit o nouă casă parohială, iar în anul 2010 s-a amenajat curtea lăcașului de cult. Actualmente, biserica este păstorită de către părinţi Iosif Ferenţ şi Ioan Fărcaş.
Hram la Măguri, Protopopiatul Huedin
Slujbele din cadrul hramului au început la Biserica parohială din Măguri, Protopopiatul Huedin, în ajunul sărbătorii, când a fost săvârșită slujba Vecerniei plecării genunchilor. În ziua hramului au fost săvârșite Utrenia și Sfânta Liturghie, precum și Taina Sfântului Maslu. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de grupul vocal „Oremus” al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, coordonat de prof. arhid. Daniel Mocanu. Din soborul de slujitori au făcut parte Lupuțan Dan, protopopul Huedinului, Pânzaru Mihai, paroh în Măguri, arhid. Daniel Mocanu. Cuvântul de învățătură a fost rostit de protopopul Huedinului, care a făcut o analogie între unitatea Sfintei Treimi și unitatea celor trei provincii românești. La finalul slujbei, protopopul Dan Lupuțan i-a oferit parohului Mihai Pânzaru, distincția „Protopop Martir Aurel Munteanu” pentru activitatea pastoral-edilitară desfășurată în Parohia Măguri. Hramul a continuat cu o agapă frățească. Biserica nouă din Măguri a fost construită la inițiativa actualului paroh, cu sprijinul credincioșilor din localitate, iar în prezent se fac lucrări de pictură, conform Protopopiatului Huedin.
Sărbătoare în orașul Ghimbav, județul Brașov
Cu prilejul sărbătoririi hramului vechii biserici din orașul Ghimbav, județul Brașov, monument istoric ridicat la 1780, au avut loc în a doua zi de Rusalii, de Sfânta Treime, manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, organizate de Parohia Ghimbav I. Pe platoul din fața Bisericii cu hramul Sfintei Treimi, un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale Ghimbav, conduși de învățătoarea Mariana Puia-Dumitrescu, au recitat poezii și au interpretat cântece patriotice. Adunați în număr mare pentru a sărbători hramul bisericii acum aflată în curs de restaurare, credincioșii s-au bucurat, înveşmântaţi în tradiționalele costume naționale, de această festivitate închinată Centenarului Marii Uniri. Parohul Daniel Puia-Dumitrescu a subliniat importanța momentului Marii Uniri pentru toți românii și bucuria de a sărbători împreună hramul Bisericii „Sfânta Treime” și 100 de ani de la Marea Unire de la 1918. După finalul programului, copiii au primit cadouri. A urmat un program artistic de muzică patriotică și populară românească din zona Brașovului și a Sibiului, susținut de tânărul interpret de muzică folclorică, Ionuț Robert Pumnea, fost elev al parohului. La hramul bisericii monument istoric din Ghimbav au participat preoții Ioan Ovidiu Polexă, de la Șelimbăr, Nicolae Teodor Goja, de la Hălchiu, Bogdan George Brânzea, duhovnic al Seminarului Ortodox din Brașov, împreună cu părinții din Ghimbav, Călin Constantin Comșa și Daniel Puia-Dumitrescu.
