Slujiri arhiereşti în Transilvania

Biserica Ortodoxă Română îi pomenşte azi, 12 noiembrie, pe Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu. În duminica a 25-a după Rusalii, (Pilda samarineanului milostiv) este pomenit Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi mama sa, Sfânta Antuza.

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază azi, 12 noiembrie, slujba de parastas la un an de la trecerea la Domnul a arhid. prof. dr. Constantin Voicu. Slujba va fi oficiată în capela Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”, de la ora 12.00, în prezenţa familiei, apropiaților, a numeroși preoți, profesori și studenți teologi. Părintele Constantin Voicu a trecut la cele veșnice pe 13 noiembrie 2015, la vârsta de 86 de ani și este înmormântat în cimitirul municipal din Sibiu.

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, va oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bichigiu, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia hramului „Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu”.

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, oficiază slujba de târnosire a paraclisului cu hramul „Sfântul Grigorie Palama” şi Sfânta Liturghie în Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din cartierul Orizont al municipiului Alba Iulia.

În duminica a 25-a după Rusalii, (Pilda samanineanului milostiv) când este pomenit Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi mama sa, Sfânta Antuza, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Zărnești.

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, oficiază slujba de resfinţire a bisericii din Parohia Luduş-Gheja, Protpopiatul Luduş, apoi slujeşte Sfânta Liturghie.

Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, oficiază Sfânta Lituirghie în Parohia Cărănzel, Protopopiatul Tinca.

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sălajului, oficiază Sfânta Liturghie la Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din municipiul Baia Mare.

Hramul Sfinţilor Martiri Năsăudeni

Sântul Atanasie Todoran din Bichigiu a fost militar în armata habsburgică, în timpul lui Leopold I (1640-1705). A părăsit armata austriacă şi s-a refugiat în Munţii Ţibleşului, apoi în Maramureş şi în Moldova. A revenit în ţinuturile din Ţara Năsăudului, în perioada în care Imperiul Habsburgic urmărea atragerea românilor la catolicism, prin unirea cu Biserica Romei. În acest context se desfăşoară mişcarea de la Salva din 1763, condusă de Atanasie Todoran. Pentru că a îndemnat două batalioane grănicereşti să nu renunţe la Ortodoxie, Sfântul Atanasie Todoran a fost condamnat la moarte prin frângerea cu roata. Alături de el au fost executaţi, la 12 noiembrie 1763, şi Sfinţii Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu, iar alţi 19 ţărani au fost supuşi supliciilor în urma cărora mulţi dintre ei au trecut la Domnul.

Mănăstirea de la Suplai-Bichigiu, judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost înfiinţată în anul 1997, pe locul uneia mai vechi, amintită în documentele istorice ca datând din anul 1523. La sfârşitul anului 1997 a fost terminată clădirea ce cuprindea chiliile, trapeza şi paraclisul şi au fost începute demersurile pentru construirea bisericii mari. În anul 2002, toate imobilele au fost mistuite de foc. Actuala obşte monahală, împreună cu stareţul ei, protosinghelul Ilie Cira, au ridicat o nouă clădire, care cuprinde şi un paraclis ce poartă hramul Sfântului Atanasie Todoran din Bichigiu.
Mănăstirea de la Salva, judeţul Bistriţa Năsăud, cu hramul Sfinţilor Martiri Năsăudeni, se află în apropierea loculului „sfinţit de sângele celor care şi au dat viaţa pentru dreapta credinţă, la anul 1763. La 12 noiembrie 1763, aici au fost martirizaţi Atanasie Todoran, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu”, conform stareţei aşezământului monahal, Emanuela Moisă.

Mănăstirea Salva a fost sfinţită în data de 10 mai 2013 de un sobor de ierarhi condus de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, a protopopului de Năsăud, Ioan Dâmbu, şi a parohului Dumitru Morar, s-au pus bazele mănăstirii, în anul 1994, de către un sobor de maici venite de la Mănăstirea Govora, judeţul Vâlcea, împreună cu stareţa Emanuela Moisă şi cu duhovnicul, arhimandritul Teofil Roman. La început a fost ridicată o biserică mică, pentru oficierea sfintelor slujbe, care a primit hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Finalizată în scurt timp cu ajutorul financiar al credincioşilor din comună, biserica s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că în 1996, Înalt Preasfinţitul Bartolomeu a sfinţit piatra de temelie pentru biserica mare cu hramul Izvorul Tămăduirii. Odată cu proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Martiri Năsăudeni, biserica a primit cel de-al doilea hram, întrucât mănăstirea este aşezată în apropierea locului unde ei au fost martirizaţi, conform stareţei Emanuela Moisă. Proclamarea oficială a canonizării Sfinților Atanasie Todoran, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra și Vasile din Telciu a avut loc în data de 11 mai 2008. Evenimentul s-a desfășurat pe platoul ”La mocirla” din Salva, unde cei patru au suferit martiriul.