Slujiri arhierești la Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Între bisericile care au hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” sunt cele de la Vad, județul Cluj – ctitorie ștefaniană, mănăstirea de la Tămand, județul Arad și biserica din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, județul Maramureș.

Mănăstirea clujeană de la Vad și-a sărbătorit marți, 2 iulie, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, la împlinirea a 515 ani de la trecerea sa la Domnul și 27 de ani de când a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română. 

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară al mănăstirii, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhid. Claudiu Grama, protopopul de Dej, Ioan Buftea, starețul mănăstirii, protos. Nicodim Pop, stareți și duhovnici de la mănăstirile din eparhie, precum și alți preoți invitați. 
După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Verticalitatea lui Ștefan cel Mare și slăbănogeala noastră”, în care a relatat viața Voievodului și i-a îndemnat pe credincioși să-i urmeze exemplul.

„Sfântul Ștefan a avut o cre­dință deosebită, s-a luptat cu păcatul și cu răutățile oamenilor. Venind aici, unde el a ctitorit Biserica, ne uităm în sus la el, constatăm verticalitatea lui duhovnicească și în același timp ne smerim văzând slăbănogeala noastră”, a spus Părintele Mitropolit Andrei.

La momentul rânduit din cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul l-a hirotonit întru diacon pe teologul Sebastian Liviu Dan. Răspunsurile la slujbă au fost oferite de corul de maici de la Mănăstirea Piatra Fântânele, dirijat de maica Paisia Tomasciuc.

La final, starețul Nicodim Pop a mulțumit ierarhului pentru prezență și purtarea de grijă, preoților și tuturor credin­cioșilor prezenți la această sărbătoare. 

Mănăstirea de la Vad, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului, ctitorie ștefaniană, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltprea­sfințitului Părinte Andrei, fiind pusă și sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, primind al doilea hram. Așeză­mântul monahal a primit în administrare și biserica monument istoric din localitatea Vad. Aici a existat o mănăstire încă din secolele XV-XVI, care a funcționat ca centru episcopal, de unde vine și denumirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. 

De asemenea, biserica din Feleac, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, este tot o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Reînființarea Mănăstirii de la Feleac s-a hotărât în anul 1991, prin dorința enoriașilor din localitate și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu.

Hram la Schitul de la Tămand, Arad 

Obştea şi pelerinii veniţi la Schitul Tămand, cu hramurile „Voievodul Ștefan cel Mare” și „Veșmântul Maicii Domnului”, județul Arad, l-au avut în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului. Cu acest prilej, ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți, între care s-au aflat Adrian Zaha, protopopul Ineului, protosinghelul Cleopa, starețul Mănăstirii Por­tărița, arhid. Tiberiu Ardelean, inspector eparhial, și numeroși preoți din Protopopiatul Ineu și împrejurimi. 

Răspunsurile liturgice au fost date de către Corul Parohiei Șilindia, condus de pr. Gabriel Streulea. 

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a evocat rolul Voievodului Ștefan în apărarea credinței, fiind numit „atlet al creș­tină­tății”, dar și rolul și legătura bisericii Vlaherne din Constantinopol în viața spiritualității ortodoxe române, Biserica din Vlaherne fiind, așa după cum îi este și etimologia, o ctitorie a Vlahilor sau Românilor din Bizanț. 
La sfârșitul Sfintei Liturghii preotul pensionar Tiberiu Suciu, slujitor al schitului a mulţumit în numele stareţei Serafima Ciorba, a ostenitoarelor și al credincioșilor care vin la slujbele de la acest aşezământ monahal pentru slujire și grija părintească pe care ierarhul o are față de așezământ și pentru bucuria prilejuită de prezența sa la slujba hramului. Schitul Tămand a fost înființat în urmă cu 10 ani de către Înaltprea­sfințitul Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului și a primit ca hramuri  „Voievodul Ștefan cel Mare” și „Veș­mântul Maicii Domnului”.

Hram la Sighetul Marmației, Maramureș

De sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la biserica „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, cu ocazia hramului, înconjurat de un sobor preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Bizantin „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu. Printre cei care au asistat la Sfânta Liturghie s-au aflat prefectul Vasile Moldovan al Maramureşului, subprefectul Alexandru Cosma, primarul Sighetului, Horia Scubli, generalul Ioan Pop, fost comandant al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, în timpul căruia s-a construit biserica de lemn din incintă, comandanţi din cadrul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, în frunte cu inspectorul şef comisar şef de poliţie Florin Coman, foşti comandanţi ai acestei instituţii, preoţi şi invitaţi din ţară la conferinţa naţională despre satul românesc ţinută pentru preoţii din Inspectoratele Poliţiei de Frontieră din ţară, care a avut loc înainte cu o zi la Sighetu Marmaţiei, în biserica unităţii, invitaţi din municipiu şi din judeţ.

Un cuvânt de învăţătură despre modelul pe care îl oferă Sfântul Ştefan cel Mare a rostit Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, care a amintit că se împlinesc 515 ani de când Sfântul Ştefan cel Mare a trecut în ceata Sfinţilor plăcuţi lui Dumnezeu. Virtutea asupra căruia s-a oprit Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a fost smerenia Sfântului Ştefan cel Mare: „Putem să vorbim fără a greşi despre personalitatea marcantă şi istorică şi, în acelaşi timp, duhovnicească, a marelui Voievod Ştefan. Aş dori să mă opresc asupra unui aspect de ordin duhovnicesc, nu istoric şi să scoatem în evidenţă, să conştientizăm o virtute despre care marele Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a avut-o în adâncul fiinţei sale şi a implementat-o în propria lui fiinţă, cerând-o în mod imperios şi ostaşilor şi curtenilor lui. Această virtute pe care o teologhisim este mult mai greu de pus în practică decât ni se pare. Este vorba de virtutea aceea sfântă, care ne duce în Împărăţia lui Dumnezeu: virtutea smereniei profunde. Smerenie pe care Însuşi Dumnezeu a avut-o când S-a coborât la noi, pentru că putea Dumnezeu sub o altă formă să vină la noi, să ne răscumpere pe noi din adâncul păcatelor noastre şi a greşelilor. A venit la noi să ne răscumpere din greşeala pe care protopărinţii noştri au făcut-o. A venit Dumnezeu deşertându-Se pe Sine, arătându-ne nouă smerenia Lui cea mare”.

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a oferit comisarului şef de poliţie Florin Coman, inspectorul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, Ordinul „Justinian Arhiepiscopul” în „Anul omagial al satului românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari”, în semn de preţuire şi dragoste frăţească. Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a primit în dar, din partea preotului şi ofiţerilor inspectoratului, o icoană.