Slujiri arhierești și hramuri

La prăznuirea Sfântului și slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul, numeroase lăcașe de cult, îndeosebi așezăminte monahale, au avut hram. În cadrul Liturghiilor arhierești, ierarhii i-au îndemnat pe credincioși să urmeze modelul de credință al Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.

Mănăstirea „Sfântul Ilie” din Băişoara, judeţul Cluj, a avut hram, iar Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, înconjurat de un sobor de preoţi, printre care arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului și Daniel Crișan, protopop de Turda.

În cuvântul adresat în cadrul slujbei, IP Mitropolit Andrei a amintit câteva dintre virtuţile Sfântului Prooroc Ilie, iar credincioșii au fost îndemnaţi să și le însuşească, la rândul lor. Cuvântul de învățătură s-a intitulat: „Protest ascetic împotriva corupției din lume”.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, protos. Iacob Rus, starețul Mănăstirii Băișoara a mulțumit tuturor celor care vin la așe­zământul monahal și participă la sfintele slujbe. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de cinci membri ai Coralei „Armonia”, dirijați de arhid. Ion Iulian Dumitru. Mănăstirea de la Băișoara a fost înființată în anul 1994 ca schit, iar un an mai târziu a primit statut de mănăstire. În 1997 s-a început ridicarea unei biserici în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia, care acum se află la stadiul de pictură.

Hram la Mănăstirea Albac, județul Alba

În ziua de pomenire a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Albac, județul Alba, cu prilejul serbării hramului acestui așezământ monastic. Ierarhul a celebrat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, în cadrul căreia, la momentul rânduit, tânărul Daniel Lazea a fost hirotonit diacon.

În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți la sărbătoarea vetrei monahale de la Albac, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Ce păcat că astăzi multe suflete omenești se usucă asemenea plantelor fără hrană și fără apă. Hrana le este asigurată, dar o resping, roua este abundentă, dar nu se lasă spălați de ea, fericirea este pregătită pentru toate sufletele, dar mulți o refuză, printr-o comportare răzvrătită. Noi suntem aceia care, prin comportarea noastră de fiecare zi, hotărâm dacă vom avea o veșnicie de bucurii cu Dumnezeu pentru totdeauna, sau o veșnicie de durere, fără Dumnezeu, în disperare. Iată, cât de actuale sunt cuvintele profetului Ilie: «Până când veți șchiopăta de amândouă picioarele voastre? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați-I Lui!»”. Obștea monahală de pe valea Arieșului Mare se află sub oblăduirea stareței Ioanichia Gligor și sub îndrumarea spirituală a părintelui Dionisie Ignat, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Hramul Mănăstirii Dragomireşti, Maramureș

În ziua de prăznuire a Sfântului şi Slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Dragomireşti, de pe Valea Izei, Maramureș, cu ocazia hramului. Din sobor au făcut parte peste 30 de preoţi şi diaconi, între care arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Mihai Chira - protopopul de Vişeu, pr. Călin Vlad - secretarul protopopesc, Grigore Andreica - prinprotopop al Vişeului, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, protos. Sofronie Perţa, stareţul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Dragomireşti, preoţi din parohiile învecinate şi preoţi pensionari.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu, iar la chinonic au cântat câteva pricesne Corul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Dragomireşti - centru, dirijat de Ilie Ilban. Numeroși credincioşi au venit la hramul Mănăstirii Dragomireşti, pentru a se ruga împreună cu ierarhul locului şi cu soborul de preoţi slujitori. Au participat numeroase oficialități centrale, județene și locale, oameni de cultură, profesori.

Despre viaţa Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, omul lui Dumnezeu, a vorbit PS Episcop Iustin care a subliniat viaţa plină de sfinţenie a Sfântului, minunile săvârşite de Dumnezeu prin el. De asemenea, ierarhul a făcut o paralelă între ceea ce se întâmpla în vremea Sfântului Prooroc Ilie şi ce se întâmplă în prezent: „Regele Ahab care ţinea puterea şi coroana în timpul respectiv s-a căsătorit cu o prinţesă păgână, babiloniană, numită Izabela, şi în această căsătorie, cum se întâmplă de obicei în căsătoriile mixte, când unul dintre soţi îşi lasă legea şi trece la religia celuilalt (…) regele s-a înstrăinat de Legea lui Israel, de cele 10 porunci, de Legea lui Moise, de rânduielile sfinte ale părinţilor, ale moşilor şi ale strămoşilor, şi a adus în casa lui doi idoli ai popoarelor babiloniene, şi a făcut altare în cinstea acestor idoli, şi a început să prigonească pe proorocii cei adevăraţi ai lui Dumnezeu, care încercau să lumineze poporul şi să-l îndrume să păzească legea sfântă, şi să nu se depărteze de Dumnezeul cel viu, Dumnezeul adevărului. (….) Sunt prigoniţi slujitorii lui Dumnezeu şi persecutaţi creştinii de mai marii lumii, care tac şi închid ochii. Şi mor anual 100.000 de creştini în toată lumea. Nu numai ortodocşi. Creştini catolici, neoprotestanţi. Cei care cred în Hristos. Mor, pentru Hristos şi pentru că nu vor să se despartă de Hristos. Acolo, în zona Orientului Mijlociu, sunt decapitaţi, sunt răstigniţi, alungaţi. Au plecat din pământurile lor sfinte, din locurile lor sacre, care în secolul al IV-lea străluceau şi transmiteau cultură şi lumină întregii lumi creştine de atunci, dar și păgâne. Astăzi sunt distruse locurile sfinte şi ei alungaţi, și cei care nu pleacă sunt martirizaţi. Şi ei sunt sfinţii de astăzi (…) aşa cum au fost cei care au murit în temniţele comuniste. Tot pentru Dumnezeu au fost suprimate elitele politico-religioase şi creştine ale poporului român. Peste 2.000 de preoţi au murit în timpul comunismului, în temniţe comuniste. Şi ei sunt martirii pe care-i cinstim mereu şi i-am cinstit şi anul trecut, în mod deosebit, pe toţi pătimitorii din temniţele comuniste”.

Prezent la slujbă, acad. Alexandru Surdu a remarcat frumoasele tradiţii ale zonei: „Liviu Rebreanu spunea că tradiţia este merindea sufletului. Cu ea ne naştem şi cu ea mergem către lumea cealaltă şi păstrăm amintirea strămoşilor noştri, a frumoaselor noastre obiceiuri şi tradiţii, a cântecelor care numai aici, în Maramureş, se mai cântă din toată lumea. Sunt locuri binecuvântate de către Dumnezeu. Să vă dea Dumnezeu sănătate şi să vă ţină credinţa”.

Teolog de formaţie, primarul Vasile Ţiplea a fost distins de PS Episcop Iustin, cu „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş”, pentru păstrarea dreptei credințe, pentru relațiile deosebite cu parohiile și mănăstirea din orașul Dragomirești, pentru modernizarea drumului de acces către Mănăstirea Dragomirești și pentru contribuția adusă la ridicarea Centrului de Cercetări Teologico-Filosofice din oraș.

Mănăstirea Dragomireşti, de călugări, a fost reînfiinţată în 1990, şi mai are, pe lângă hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, şi al doilea hram - „Naşterea Maicii Domnului”. Actuala biserică de lemn a mănăstirii a fost construită între 1951-1957 de preotul Nuţu Codrea. Vechea biserică a Mănăstirii din Dragomireşti, construită în 1722, se află în Muzeul Herăstrău din Bucureşti. O altă biserică a mănăstirii, construită de monahul Pimen Moldovan între anii 1926-1927, a fost mistuită de flăcări în 1949. În prezent se află în construcţie, ridicată până sub boltă, o biserică de lemn maramureşeană, de concepţie unică, ce va fi înaltă de 50 metri, după planurile arhitectului Dorel Cordoş. În mănăstire se află Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, descoperită în cenuşa incendiului din 1949, făcătoare de minuni.

Sărbătoare la Mănăstirea Toplița, Harghita

Ierarhul de Caransebeș, originar din Toplița Română, (Elie) Miron Cristea a adus, din curtea casei părintești, din satul Stânceni (în prezent în județul Mureș) o bisericuță de lemn cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” la Toplița, în anul 1926. De atunci și până în prezent, este sărbătorit hramul bisericii, an de an.

În acest an, praznicul a început cu o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, urmată de slujba Privegherii, din ajunul sărbătorii, de către Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, iar Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, a adresat credincioșilor aflați de față un cuvânt de învățătură.

„Aflându-ne astăzi în Bethleemul primului Patriarh al Bisericii noastre ortodoxe, nu putem decât să medităm la credința cu care acesta, născut în preajma praznicului Sfântului Proroc Ilie, a oferit drept ofrandă ocrotitorului său ceresc casa părintească, și împrejurimile acesteia, loc unde a și adus această preafrumoasă Bise­ricuță de lemn. Remarcându-se prin atributul de a fi ctitor de neam, Patriarhul Miron a creat o legătură indestructibilă între prima sa Eparhie arhipăstorită, cea a Caran­se-beșului, și locurile sale natale din Toplița Română, astăzi aparținătoare canonic de Eparhia Covasnei și Harghitei”, a spus PS Episcop Lucian.

După slujba Vecerniei și Litiei, PS Episcop Lucian a acordat Crucea clericală „Elie Miron Cristea” arhimandritului Emilian Telcean, starețul mănăstirii.

La sărbătoarea din ziua pomenirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, la invitația ierarhului locului, PS Episcop Andrei, a participat un sobor de șapte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și al Bisericii Ortodoxe Bulgare, format din Înaltpreasfințitul Naum, Mitropolit de Ruse - Bulgaria, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Prea­sfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei și Preasfințitul Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului. După Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a urmat slujba Parastasului pentru ctitori, precum și pentru membrii familiei Patriarhului Miron Cristea, care odihnesc în cripta familială din demisolul Bisericii monument istoric, și pentru făuritorii Marii Uniri. A urmat un moment festiv al sfințirii noilor clopote ale așe­ză­mân­tului monahal. În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit în treapta preoției diaconul Ciudin Lucian, pe seama Bisericii cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Tulgheș-Sângeroasa, Protopopiatul Călimani, județul Harghita.

În cuvântul de învățătură, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a vorbit despre viața marelui Proroc, și a făcut o conexiune cu realitatea curentă: „Ilie a propovăduit, văzându-L în taină pe Dumnezeu prin credința sa cea vie. Prin aceeași credință vedem și noi pe Dumnezeu, căci, Dumnezeu nouă ni s-a arătat aievea, la Botez și la Schimbarea la Față. Și noi am avut parte de descoperirea lui Dumnezeu, mai mult decât Ilie, ca să credem și noi, așa cum a crezut Ilie, altfel nu-l putem descoperi și noi pe Dumnezeu”.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Naum, Mitropolit de Ruse a adresat un cuvânt de învățătură, prin care a arătat caracterul ascetic al Sfântului Proroc Ilie.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a vorbit despre modul în care viața spirituală a poporului este „oglinda slujirii asumate, cu timp și fără timp a ierarhilor și clericilor, oglindă în care privește cu credință poporul, adeverind versetul scripturistic care spune că oamenii care văd faptele cele bune ale celor rânduiți să-i conducă, dau slavă lui Dumnezeu”. Răspunsurile la Liturghie au fost oferite de corul studențesc al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, condus de decanul pr. prof. dr. Vasile Stanciu.

PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a mulțumit invitaților, oficialităților centrale și locale. Sărbătoarea a făcut parte din seria de evenimente dedicate anului Centenar al Marii Uniri, conform Episcopiei Covasnei și Harghitei.

Hram la Nușeni, Bistrița-Năsăud

Sfânta Liturghie cu prilejul sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul a fost săvârșită, în acest an, la mănăstirea de la Nușeni, județul Bistrița-Năsăud, de Preasfințitul Macarie, Episcopul Europei de Nord, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Nuşeni a fost înfiinţată în anul 1991. Biserica așezământului monahal a fost construită în anul 1998. Mănăstirea de călugări de la Nuşeni al cărei stareț este protosinghelul Paisie Iloaie desfăşoară o amplă activitate misionară, implicându-se în diverse campanii umanitare, conform Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Hram la Bociu, Protopopiatul Huedin

Biserica din satul Bociu, Protopopiatul Huedin, şi-a sărbătorit hramul, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Pentru această sărbătoare se reunesc anual fiii satului Bociu, răspândiţi în toată ţara. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de şapte preoţi, avândul împreună-slujitor pe protopopul de Huedin Dan-Ionuţ Lupuţan. Acesta le-a vorbit credincioşilor despre viaţa Sfântului Prooroc Ilie şi despre modelul de râvnă pe care acesta l-a lăsat tuturor, spre accederea la o viaţă desăvârşită.

La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii Parohiei Bociu, prin protopopul Dan Ionuț Lupuțan, au oferit o „Diploma de onoare” parohului Horea Şaitiş, pentru activitatea sa pastorală şi edilitară. Parohul a fost felicitate și pentru împlinirea a 18 ani de preoţie. De asemenea o „Diplomă de onoare” a fost oferită şi lui Petru Ungur, primar al comunei Mărgău, pentru activitatea administrativă pe care o desfăşoară în satul Bociu. Parohul a oferit, la rândul lui icoane protopopului și primarului.

În următoarele zile va avea loc la Căminul Cultural din Bociu, o conferinţă susţinută de istorici din Huedin şi se va sfinţi un tricolor care va fi arborat pe un catarg în faţa bisericii ortodoxe din localitate, în cadrul evenimentelor dedicate Centenarului.

Biserica parohiei ortodoxe Bociu a fost construită între anii 2011-2012 şi a fost târnosită în data de 29 iulie 2012 de către IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. În prezent Parohia Ortodoxă misionară Bociu cuprinde aproximativ 40 de credincioşi, conform pr. Dan-Mihai Muntean, secretar Protopopiatul Huedin.