Slujiri arhierești și hramuri la praznicul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

Numeroase locașuri de cult, la care se adaugă și majoritatea celor aflate în cadrul garnizoanelor militare, și-au serbat hramul. Sfântul și Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, este ocrotitorul armatei încă din timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în prezent este patronul spiritual al Forţelor Terestre.

Biserica militară cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, ce aparține Garnizoanei militare și Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, a fost resfințită luni, 23 aprilie, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.

Slujba de resfințire a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, apoi, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie, în sobor de preoți. După citirea Evangheliei, IPS Mitropolit Andrei a ținut un cuvânt de învățătură, despre bărbăția creștină.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Andrei i-a oferit preotului militar Nicolae Călugăr „Crucea Arhiepiscopală” pentru întreaga activitate. Potrivit preotului militar Nicolae Călugăr, în ultimul an au fost realizate lucrări de renovare și pictare a bisericii, de pictorul Claudiu Mihăilă. La finalul slujbei, toți cei care au sprijinit lucrările de renovare și pictare a locașului de cult au primit distincții și diplome de aleasă cinstire.

Generalul de brigadă, dr. Virgil-Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina” a primit „Crucea Transilvană” pentru mireni, iar generalul de brigadă dr. Nicolae Tonu, locțiitor al comandantului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” și colonelul dr. Petru Pah, șef de stat major al 4 Infanterie „Gemina”, au primit distincția „Ordinul Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin”. Diplome de aleasă cinstire au primit: col. (r) Gheorghe Cireap, col (r) Marian Octavian Anghel, doamna col. (r) Mariana Negru și alții.

Biserica Garnizoanei militare Cluj-Napoca, ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost construită între anii 1994 -1999 și a fost sfințită de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu. Tot atunci, în jurul bisericii, a fost amenajat un cimitir militar, fiind, astfel, singura biserică de acest gen din țară.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost ocrotitorul armatei, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. 23 aprilie este și Ziua Forţelor Terestre al căror patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Astfel, după Sfânta Liturghie, în zona cimitirului a avut loc prezentarea onorului militar, intonarea Imnului naţional al României, defilarea militarilor și un ceremonial de depuneri de coroane și jerbe de flori la mormântul generalului Gheorghe Avramescu și a Ostașului necunoscut. Generalul de brigadă dr. Virgil-Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, i-a oferit, în acest cadru, un drapel IPS Mitropolit Andrei. Manifestările prilejuite de Ziua Forțelor terestre ale Armatei Române au continuat apoi la Cluj-Napoca, în mai multe zone din oraș. Cu acest prilej au avut loc expoziții de tehnică, armament și echipamente militare, concursuri recreative pentru copii și concerte de muzică militară și populară, conform Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Hramul Mănăstirii Ţeţ, Protopopiatul Sebeş

În ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Ţeţ, județul Alba, cu prilejul serbării hramului acestui așe­zământ monastic, aflat sub oblăduirea stareței Rafaela Purda. IPS Arhiepiscop Irineu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a celebrat Dumnezeiasca Liturghie şi a rostit cuvântul de învăţătură în biserica mănăstirii. Adresându-se numeroșilor pelerini prezenți la sfânta slujbă, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Data de 23 aprilie nu este ziua în care s-a născut Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ci ziua în care el a murit. Este ziua în care și-a dat viața pământească pentru viața veșnică, ziua în care a răsărit pe țărmul veșniciei, unde este pace, bucurie și slavă negrăită. Pentru creștin, ziua în care o persoană moare este adevărata sa zi de naștere, este ziua în care creș­tinul se naște la o viață nouă și veșnică, pe care Dumnezeu i-o va oferi în viitor. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să fie întotdeauna pregătit pentru întâlnirea cu Dumnezeu, încât să poată spune cu Sfântul Apostol Pavel: «Doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos»”, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Sărbătoare la biserica militară din Oradea

La prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, luni, 23 aprilie, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei s-a aflat la biserica militară cu hramurile „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Garnizoanei Oradea, unde a săvârşit Sfânta Liturghie. La slujbă au participat numeroase cadre militare active şi în rezervă, dar şi numeroși credincioşi. În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, PS Episcop Sofronie a vorbit celor prezenţi despre semnificaţiile sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în întreaga lume creștină, dar și în neamul românesc: „Îl sărbătorim astăzi pe Sfântul și Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, care a trăit în primele veacuri creștine, căzând victimă persecuțiilor celor dintâi, datorită credinței sale în Hristos Domnul. Supus la chinuri și cazne de multe feluri, a rezistat cu ajutorul lui Hristos, iar în cele din urmă și-a dat duhul, primind cununa martiriului. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este, prin biruința sa asupra morții, prin vărsarea sângelui, prin martiriul său, un simbol al biruinței creștine, al biruinței armatelor creștine, al biruinței conducătorilor creștini, al bi­ruinței voievozilor și împă­raților binecredincioși. Acesta este și motivul pentru care a fost ales ca ocrotitor al armatelor creștine, atât în răsărit, cât și în apus, al voievozilor și împăraților creș­tini, care au pus efigia sfântului, icoana sa, pe steagurile de luptă, pe stindardele țărilor pe care, din mila lui Dumnezeu, le conduceau”.

De asemenea, PS Episcop Sofronie a remarcat că „și în pământul nostru binecuvântat, binecredincioșii noștri voievozi, de la descălecătorii de țară și până la străluciții cârmuitori, care în evul mediu au făcut frontul creștin antiotoman, au biruit cetele barbare și păgâne cu ajutorul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. De departe, biruința cea mai strălucită în numele Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe a fost cea a Sfântului și Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare al Țării Moldovei, conducător al poporului nostru, care aproape toate războaiele pe care le-a purtat le-a câștigat, în afară de două, care, și acestea, au fost preschimbate în biruință în cele din urmă. Sfântul Ioan Ștefan Voievod, al treilea Ștefan al Moldovei, l-a ales pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ca ocrotitor al său personal, dar și al țării pe care Dumnezeu i-a încredințat-o să o conducă, iar steagul său de luptă avea icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre steaguri păstrându-se în original până în ziua de astăzi în Sfântul Munte al Atonului, la Mănăstirea Zografu, astăzi bulgărească, odinioară moldavo-slavă, care a fost înzestrată de domnitorii moldoveni cu multe danii”.

Ierarhul a îndemnat ca „pilda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe să rămână pentru toți creștinii un simbol luminos, care să ne inspire permanent și să ne aducă aminte, mai ales în clipele de cumpănă, că, întâi de toate, suntem creștini, și creștini fiind să nu ne dăm înlături de la martiraj, atunci când ni se cere aceasta. Fie ca toate înfrângerile din războaiele duhovnicești pe care le purtăm în viață, toate eșe­curile, toate zdrobirile și umi­lințele noastre, atât cele personale, cât și cele comunitare, ca și creștini, ca și Biserică, toate întâmplate pentru păcatele noastre, să fie preschimbate, prin harul și cu puterea lui Dumnezeu, în biruință asupra păcatului și a morții, în biruință pentru viața cea veșnică, așa cum el, marele purtător de biruință, Sfântul Gheorghe Tropeoforul, a câștigat și a biruit, spre slava lui Dumnezeu”.

În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit pe arhidiaconul Raul Ilie Toma întru preot pe seama bisericii cu hramul „Sfânta Treime” din Parohia Hidișelu de Sus II, Protopopiatul Oradea, iar pe teologul Lucian Teodor Lipai întru diacon pe seama bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Parohia Dijir, Protopopiatul Marghita. Noul preot hirotonit, Raul Ilie Toma, a fost hirotesit duhovnic, primind și distincția de iconom-stavrofor.

Părintele Mircea Ioniţă, capelanul Garnizoanei Oradea, a mulţumit ierarhului şi tuturor cadrelor militare din Oradea și din alte părți ale țării, subliniind importanţa prezenței clerului militar și a sfintelor lăcașuri în cadrul oastei române. Cu acest prilej, părintele capelan a oferit PS Episcop Sofronie o icoană cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Generalul Crăciun Leucea a oferit PS Episcop Sofronie o imagine înrămată a bisericii militare din Miercurea Ciuc, ctitorită de cadrele militare, iar generalul de brigadă (r) dr. Vasile Creț, președintele Asociației Naționale a cadrelor militare în rezervă și retragere „Alexandru Ioan Cuza”, filiala General Traian Moșoiu Bihor, a oferit PS Episcop Sofronie o diplomă de excelență și medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial”, în semn de apreciere.

Ierarhul a felicitat pe părintele Mircea Ioniță, capelanul Garnizoanei Oradea, pentru activitatea bogată desfășurată, și a oferit diplome de apreciere unor cadre militare care s-au implicat în ridicarea bisericii de lemn din cadrul Garnizoanei Oradea, ridicată în urmă cu 17 ani, dar și constructorului bisericii, iar la final a binecuvântat agapa pregătită pentru toți cei prezenți.

Sfânta Liturghie arhierească la Giuleşti, Sighet

Luni, 23 aprilie, ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în Parohia Giuleşti, Protopopiatul Sighet, unde a binecuvântat şi o troiță de lemn, amplasată la intrarea în curtea bisericii. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în fruntea unui sobor de 25 de preoţi.

Mulţi credincioşi au venit spre biserica de lemn din sat pentru a se ruga la Sfânta Liturghie, între ei aflându-se mulţi tineri. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Coral de Muzică Psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă a cântat şi corul bisericii, dirijat de Ioana Oniţă şi Anuţa Pop.

În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin le-a vorbit credincioşilor despre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, despre persecuţiile şi chinurile la care a fost supus Sfântul Gheorghe şi din care a ieşit biruitor, iar la final a devenit Mucenic al lui Hristos.

De asemenea, PS Episcop Iustin a arătat că „Localitatea Giuleşti de pe Valea Marei este importantă, pentru că este locul în care a rezidat şi Sfântul Iosif Mărturisitorul, în zona numită «La Mănăstire»,  unde există o biserică de lemn de pe vremea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, deci de la 1700, iar astăzi avem o comunitate frumoasă. Credincioşii ortodocşi şi-au construit o nouă biserică, pentru că s-a împărţit în două comunitatea, şi ortodocşii au rămas fără locaş de cult. Şi-au construit, la îndemnul nostru, o nouă biserică de lemn, frumoasă. Iată, în cei opt ani, au reuşit să o acopere, să o pregătească pentru pictură şi, aşezată fiind sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, se constituie într-o biruinţă din partea lor, pentru că s-a făcut exclusiv pe cheltuiala celor 450 de suflete, câţi sunt ortodocşi aici, în Giuleşti, păstoriţi de părintele Ioan Vraja, care, la rândul lui, este şi sculptor, şi se ocupă de împodobirea şi înfrumuseţarea bisericii. Urmează să execute pictura şi în doi-trei ani ani să venim să săvârşim slujba de sfinţire”.

Punerea pietrei de temelie pentru biserica din Giuleşti s-a făcut în 23 aprilie 2010, iar în 2014, de Sfintele Paşti, s-a slujit prima dată în ea. A fost ridicată după concepţia parohului Ioan Vraja şi a epitropilor, şi ridicată de echipa meşterului Ioan Bârsan din Bârsana.

În parohie este o tradiție ca, în Postul Sfintelor Paşti, copiii să picteze icoane pe sticlă, pe care apoi le valorifică. La hramuri şi alte sărbători ale bisericii, se organizează o expoziţie cu icoanele pictate, pe care, astfel, le pot vedea şi admira credincioşii. O asemenea expoziţie, cu 28 de icoane, a fost realizată şi acum, de hramul bisericii.  

Preotul Ioan Vraja şi crâsnicul Vasile Feier au sculptat o troiță din lemn de stejar la intrarea în curtea bisericii, pe care PS Episcop Iustin a binecuvântat-o după încheierea Sfintei Liturghii.
Pentru efortul de a ridica biserica parohială de lemn din Giuleşti, PS Episcop Iustin a hirotesit întru stravrofor pe parohul Ioan Vraja. La rândul său, parohul a oferit PS Episcop Iustin o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, pentru Muzeul Episcopiei.

Hramul Schitului Cucuiș, Hunedoara

La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Schitul Cucuiș din județul Hunedoara și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți, ierarhul a vorbit despre curajul și vitejia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, de a mărturisi cre­dința în Hristos, deși avea rang înalt în oastea împăratului Dioclețian, persecutor al creș­tinilor. „Datorită credinței sale, Sfântul Gheorghe a fost supus la multe și înfricoșătoare chinuri, până când împăratul a poruncit să fie tăiat cu sabia, primind astfel cununa muceniciei”, a spus PS Episcop Gurie, conform Episcopiei Devei și Hunedoarei.