La sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, numeroase locașe de cult din Transilvania și-au sărbătorit ocrotitorul. Credincioșii au participat la hramurile locașurilor de cult, primind bincuvântări arhierești. Cu această ocazie a fost evocată personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul, model de sfințenie pentru toți credincioșii.
Sute de tineri din satele Țării Făgărașului au participat la Festivalul Cetelor de Feciori organizat pentru a 11-a oară consecutiv la sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul în inima cetății Făgărașului. Tinerii îmbrăcați în costumele populare specifice comunităților făgărășene au venit încă de dimineață la Catedrala din Făgăraș, unde au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte protopopul de Făgăraș I, Marius Corlean, slujitorii Catedralei și alți preoți din Țara Făgărașului.
În cadrul Sfintei Liturghii diaconul Iulian Gherman a fost hirotonit preot pentru Parohia Apața, județul Brașov.
La finalul Sfintei Liturghii IPS Mitropolit Laurențiu le-a mulțumit tinerilor pentru participarea la acest festival inițiat de Înaltpreasfinția Sa în urmă cu 11 ani, împreună cu reprezentanții comunităților făgărășene.
„Am ajuns la 11-a manifestare spirituală și tradițională în Țara Făgărașului și avem șansa să nu ne oprim și nici nu avem motiv să ne oprim. Vreau să vă mulțumesc de la început pentru că ați avut răbdare să stați la Liturghie. Noi vă prețuim mult pentru că sunteți viitorul neamului nostru. Aveți și voi datoria de a fi conștinenți că acum, la vârsta aceasta pe care o aveți, puteți să aduceți un serviciu neamului românesc”, a spus ierarhul.
A urmat cuvântul primarului municipiului Făgăraș, Gheorghe Suciu, după care fiecare ceată de feciori a interpretat un colind sau un obicei specific comunității din care provin. La sărbătoare au fost prezenți și primarii și preoții din satele Țării Făgărașului.
Sărbătoarea s-a încheiat cu parada cetelor prin centrul municipiului, urmată de un moment artistic oferit de tineri și cu un cuvânt de mulțumire din partea organizatorilor.
Târnosire în Parohia Turda Fabrici
La praznicul Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a sfințit biserica Parohiei Turda Fabrici.
Noul locaș de cult, construit în ultimii cinci ani, a fost târnosit în prezența a peste 30 preoți și a sute de credincioși veniți să primească încă o dată binecuvântarea ierarhului ce a păstorit comunitatea de aici timp de șapte ani, în perioada 1978-1985. La eveniment au participat și autorități locale și centrale, cărora IPS Mitropolit Andrei le-a mulțumit pentru implicarea în realizarea acestui edificiu. De asemenea, ierarhul a oferit distincții și diplome de aleasă cinstire tuturor celor care au sprijinit lucrările.
În cadrul cuvântului de învățătură, IPS Mitropolit Andrei le-a vorbit celor prezenți despre Sfântul Ioan Botezătorul: „Avea cuvânt cu putere multă, era misionar absolut al Domnului Iisus Hristos. El milita pentru ca oamenii să se întoarcă de la păcat la virtute. Pocăința adevărată presupune o schimbare a felului de a gândi, de a vorbi, de a trăi”.
Ierarhul a amintit și de perioada în care păstorea Parohia Turda Fabrici și de faptul că și-ar fi dorit să construiască această biserică chiar în acele vremuri, însă din cauza regimului comunist acest lucru a fost imposibil: „Multe fire spirituale ne leagă de bisericuța cea veche. Atunci erau alte vremuri. Ca să faci o biserică în oraș, cu foarte mare greutate, aproape imposibil era să obții o autorizație, chiar și pentru reparații. Nu pot să nu pomenesc încă o dată că a lucrat și atunci Dumnezeu. Cei ce sunteți de o anumită vârstă vă aduceți aminte de tanti Nastasia. Văzând că e atât de greu să primim autorizație pentru reparații, am mobilizat femeile să ajuneze și să se roage lui Dumnezeu și într-o anume noapte am visat-o pe tanti Nastasia că vine și îmi prezintă autorizația. Peste câteva zile, efectiv ni s-a dat autorizație pentru reparațiile bisericii”.
În istoricul parohiei se menționează că „toţi preoţii au avut vrednicia lor, păstorind cu dragoste parohia încredinţată însă perioada păstoririi părintelui Ioan Andreicuț s-a dovedit cea mai fructuoasă, atât pe plan duhovnicesc-misionar, cât şi pe plan administrativ-gospodăresc, astfel în timpul celor şapte ani de păstorire, parohia Turda Fabrici, a ieşit din anonimat fiind recunoscută de întreg oraşul şi împrejurimi ca «biserica de pe armata roşie» şi pentru că era arhiplină totdeauna datorită predicilor înălţătoare şi mai ales a catehezelor rostite”. Parohia Ortodoxă Turda Fabrici, ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul și păstorită în prezent de părintele Andrei Gavril are în componenţa ei 230 familii şi o comunitate numeroasă de etnici rromi. Ei beneficiază de o serie de activităţi catehetice, educative și culturale coordonate cu sprijinul Asociaţiei Ortodoxe Social-Misionar-Culturale pentru Rromi „Sfântul Moise Arapul”. Pentru recunoașterea bogatei activității desfășurate aici, parohul Andrei Gavril a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor.
Liturghie arhierească la Sâncraiu de Mureș
De sărbătoarea Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură în biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Parohia Sâncraiu de Mureș, Protopopiatul Târgu-Mureș. În timpul slujbei, la momentul rânduit, ierarhul l-a hirotonit diacon pe tânărul Dacian Oprea.
După Sfânta Liturghie, soborul de preoți și diaconi și mulțimea de credincioși au ieșit în curtea bisericii, unde IPS Arhiepiscop Irineu a sfințit o troiță de marmură. Sărbătoarea Sfântului Ioan a reprezentat un moment de bucurie și de binecuvântare pentru credincioșii din această parohie, păstoriți de preoții Ovidiu Lazăr și Ovidiu Bârsan.
Hram la Mănăstirea Scărişoara Nouă, Satu Mare
Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la cel mai vestic aşezământ monahal din Eparhie, Mănăstirea Scărişoara Nouă, în fruntea unui sobor de preoţi, din care au mai făcut parte părintele profesor dr. Stelian Tofană, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Marian Crainic, protopopul de Carei, Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, alături de preoţi slujitori din parohiile învecinate mănăstirii.
Credincioșii din localitatea Scărişoara Nouă, moţi de origine, din localitatea omonimă din Munţii Apuseni, s-au stabilit în această zonă după eliberarea Ardealului în timpul celui de al doilea război mondial, alături de ceilalți credincioși sosiţi aici din împrejurimi.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date Grupul Bizantin „Theologos” al Episcopiei, dirijat de diaconul drd. Adrian Dobreanu.
La priceasnă, cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. prof. dr. Satelian Tofană, apoi, PS Episcop Iustin a felicitat obştea mănăstirii condusă de arhimandritul Timotei Bel, exarhul mănăstirilor din eparhie, pentru ridicarea noii biserici a mănăstirii până la cota 45 metri, după planurile arhitectului Dorel Cordoş.
La final, stareţul Timotei Bel a mulţumit ierarhului pentru vizita sa la mănăstire, cu ocazia hramului locașului de cult, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, și i-a oferit acestuia o icoană realizată de pictorul Virgil Morar din Iaşi, care va fi expusă în Muzeul de icoane al Episcopiei.
Sărbătoare la Șimișna, Protopopiatul Jibou
Preasfințitul Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Șimișna, Protopopiatul Jibou unde a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Dan Dregan, protopopul Jiboului. La final, ierarhul a oficiat o slujbă de binecuvântare la casa parohială, în urma lucrărilor de modernizare efectuate asupra acesteia.
Prima informație despre existența unui locaș de cult în Șimișna face referire la o veche mănăstire de călugări ortodocși (greco-orientali), așezată pe Valea Mănăstirii și este consemnată într-un registru al dărilor din anul 1658. Mănăstirea purta hramul „Sfântul Gheorghe”. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea se menționează prezența unei vechi biserici în Șimișna, construită din lemn, pe locul unde astăzi se găsește cripta din spatele locașului de cult, lângă aceasta aflându-se o piatră mare, de formă plată, care este recunoscută ca fiind Sfânta Masă de altar a bisericuței de lemn.
Construcția actualului locaș de cult, din satul Șimișna, este legată de numele preotului Simion Petricea. Datorită faptului că vechea biserică din lemn nu mai făcea față numărului tot mai mare de credincioși, Părintele Petricea hotărăște, împreună cu enoriașii parohiei, construirea unui nou locaș de cult. Astfel, în luna octombrie a anului 1899 se cumpără piatra pentru fundație de la Glod, iar în anul 1903 este chemat un maistru antreprenor, Ioan Delbach, de origine italiană, din orașul Udine, care încheie un contract de angajare cu credincioșii parohiei, în vederea edificării bisericii, cu suma de 9.000 de florini. Lucrarea durează până în anul 1909, când biserica este terminată, cu excepția picturii. În data de 25 septembrie 1910 are loc prima slujbă de sfințire a noului locaș de cult. În anul 1936 se sfințește piatra de temelie a bisericii ortodoxe din Șimișna, construcția având o suprafață de 120 metri pătrați și fiind în formă de cruce. Fundația este din piatră, zidul din cărămidă, iar șarpanta din brad și stejar. Este acoperită cu țiglă, iar turnul, în formă de bulb, cu tablă.
Locașul de cult, cu hramul „Sfântul Nicolae”, este târnosit în data de 1 octombrie 1939, de către episcopul ortodox al Clujului, Nicolae Colan. În jurul bisericii se pun bazele unei mănăstiri de maici, casa parohială devenind casă monahală. În toamna anului 1940 trăiau, aici, șase măicuțe, îndrumate spiritual de către ieromonahul Valerian Bilț. În luna iunie a anului 1942, episcopul Nicolae Colan dispune mutarea maicilor și a surorilor de la Șimișna la castelul Goga din Ciucea.
Începând cu anul 2008, prin purtarea de grijă a parohului Niculaie Revnic şi prin implicarea celor 220 de familii de vrednici credincioşi şi a altor binefăcători, biserica a fost reparată capital, interiorul locaşului de cult fiind repictat. De asemenea, exteriorul bisericii a fost tencuit, au fost făcute gardurile, amenajându-se totodată şi curtea locaşului de cult. În anul 2013, Vasile-Claudiu Căprar a fost numit preot al Parohiei Șimișna.
