Tabăra internațională de la Oașa

Tinerii au legat prietenii, au gândit și au simțit românește, redescoperind puterea simplității. Experiența acesta i-a îmbogățit sufletește, fiind o ocazie de a se apropia mai mult de Dumnezeu și de valorile neamului românesc.

În perioada 18-28 iulie 2019, la Mănăstirea Oașa (județul Alba), s-a desfășurat Tabăra Internațională care a reunit 150 de tineri români din diaspora și 50 de tineri din țară. Acțiunea a fost organizată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Mănăstirea Oașa, aflându-se la cea de-a ediție. Timp de 10 zile, tinerii veniți din țări precum: Anglia, Germania, Luxemburg, Austria, Franța, Norvegia, Belgia, Cehia, Italia, Spania, Statele Unite ale Americii, Canada și Republica Moldova, au încercat să se integreze în programul Mănăstirii prin participarea zilnică la Sfânta Liturghie, la activitățile gospodărești (ascultări), la con­ferințe și dialoguri duhovni­cești.

În mijlocul tinerilor, au fost prezente personalități de marcă ale vieții religioase și culturale din România și diaspora: Înalt­preasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, domnul Ioan Bocșa (și Ansamblul de Muzică Tradițională Românească „Icoane”), domnul Dumitru Budrala, directorul festivalului de film documentar „ASTRA FILM” din Sibiu, părintele Radu Preda și părintele arhid. Sorin Adrian Mihalache.

Tinerii au legat prietenii, au gândit și au simțit românește, redescoperind puterea simpli­tății. Experiența acesta i-a îm­bogățit sufletește, fiind o ocazie de a se apropia mai mult de Dumnezeu și de valorile neamului românesc. În dorința de a evidenția câteva dintre cele petrecute în cadrul taberei, doamna prof. Carmen Mihaela Jinariu și voluntarii pe care i-a coordonat ne-au făcut cunoscute câteva dintre impresiile participanților:

„Astăzi aș putea spune că am «asimilat» plecarea mea de la Oașa. Aș putea spune că Oașa m-a deschis, așa cum un cititor curios răsfoiește o carte; m-a cercetat, așa cum o face chirurgul pe masa de operație; mi-a lărgit orizonturile, așa cum un fotograf își schimbă obiectivul pentru a vedea mai bine, mai profund; m-a rupt în două, m-a separat, așa cum cerul se separă de pământ, deoarece atunci când privesc în sus, mă imaginez acolo, contemplând priveliștea sau făcând vreo ascultare; iar când privesc în jos, mă izbesc, dar nu de pământ, ci de realitate, de faptul că nu știu când, cum, sau dacă voi mai reveni. Cert este că Oașa m-a atins cumva, mi-a pătruns în suflet și în minte, m-a ascultat, m-a învățat, m-a mângâiat și m-a iubit pe mine... așa cum eram. Aș putea spune că știu ce am lăsat în urmă, dar mi-e teamă să nu fie adevărat, deoarece tind să cred că Oașa a furat o părticică din mine, dorind să și-o păstreze pentru eternitate. Tind să cred că spiritul acelui sfânt loc pătrunde în toți cei care îi calcă pragul și le răpește câte puțin din ei. Iar asta este ceea ce îi face pe toți să revină. Așa cum ne spunea Preasfințitul Macarie, «o picătură de jertfă poate schimba oceanul nepăsării», iar jertfa noastră și a întregii obști pentru acel locaș și mai degrabă pentru Dumnezeu, nu numai că a schimbat cursul acestui ocean, ci cred eu și, totodată, sper că va reuși să înlăture această nepăsare ce a cuprins lumea și să o «prefacă» în iubire pentru aproapele și pentru credința în Dumnezeu” (Elena Bilan, Spania).

„Locuiesc în Londra de opt ani de zile și participarea la Tabăra Internațională de la Oașa a fost un balsam pentru suflet. Oașa este un colț de rai, unde fru­musețea naturii, bucuria, pacea sufletească și înțelepciunea călugărilor îți dau șansa să evadezi din zgomotul cotidian, să-ți faci ordine în gânduri, să te liniștești, să fii mai aproape de Dumnezeu și de semeni. Am cunoscut mulți tineri români care, asemenea mie, locuiesc în afara granițelor țării și pentru care Oașa este o șansă de redescoperire a normalității, a tradițiilor, valorilor și identității noastre naționale” (Radu Nan, Anglia).

„Participarea la Tabăra Internațională de la Oașa a fost o experiență plină de emoție și încărcare sufletească. Dragostea oamenilor te copleșește și bucuria lor nu are cum să nu îți atingă și ție sufletul. Ne întâlnim tineri de peste mări și țări, cu toții muncim sau învățăm în diferite domenii, dar avem aceleași valori creștine și aceeași dragoste și sete de Dumnezeu în suflet. Cred că tinerii vin la Oașa pentru că le este sete; sete de adevăr, de dragoste frățească, sete de Dumnezeu, iar acest loc binecuvântat oferă toate acestea.

Aici se creează prietenii care durează și în fiecare suflet se aprinde o scânteie de foc care te mișcă și te ajută să te cunoști pe tine însuți. Dumnezeu se simte pretutindenea și când te întorci acasă, simți că a rămas «o bucățică de Oașa» în sufletul tău. Am învățat foarte multe lucruri practice (la fân, la grădină...), dar mai ales rugăciunea, conferințele și învă­țăturile părinților simt că m-au maturizat și mă întorc acasă mai bogată sufletește. Îmi doresc ca noi, tineri participanți ai taberei, să nu pierdem acea bogăție dobândită și să ne revedem la anul așa cum ne-am dat întâlnire!” (Andreea Groza, Italia).

„Participarea mea la Tabăra Internațională de la Oașa a reprezentat o șansă si o mare binecuvântare! O șansă, pentru că sunt dintre fericiții care au aflat de această tabără încă de la prima ei ediție, din 2017, și de atunci aici îmi este inima! O binecuvântare, pentru că știu din experiența proprie cum aceste tabere te transfigurează lăuntric și pe dinafară. Vrei să vezi omul îmbunătățit care poți fii? Vrei să te rânduiești, dar nu știi cum? E suficient să vii o singură dată în această tabără și te vei plămădi. «Îndrăznește – zice Domnul – Eu am biruit lumea!». În tabăra de la Oașa am învățat că Dumnezeu e cât se poate de atent la persoana mea. Că mă privește, mă ascultă și mi Se dăruiește în totalitate. Am învățat că atunci când îți dorești un lucru spre bucuria aproapelui, Dumnezeu face din dorința ta poruncă pentru El. Această experiență a fost unică și irepetabilă și nu putea fi altfel.

Experiență greu de pus în cuvinte, pentru că e strâns legată de taina sufletului meu. A fost o întâlnire-eveniment cu mine și aproapele meu, o comuniune în bucurie și simplitate. A fost o depășire a condiției mele, o căutare și o regăsire! A fost pur și simplu bucurie! Pace și bucurie!” (Oana Aniții, Anglia). (Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Alba Iuliei)