„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare sărbătoare populară românească, a reunit în acest an mii de oameni de vârste diferite, care s-au bucurat de folclorul şi portul românesc. În decursul timpului, la Târgul de Fete au participat personalităţi importante, precum împăratul austriac Franz Joseph I, prim-ministrul României din perioada interbelică, Ionel I. C. Brătianu, Regele României Ferdinand I, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului“.
La câteva zile de la încheierea Târgului de Fete de pe Muntele Găina, organizatorii au făcut bilanţul acestei ediţii, una dintre cele mai reuşite din ultimii ani. Evenimentul Târgul de Fete de pe Muntele Găina a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena“, Consiliul Local şi Primăria Avram Iancu.
Târgul de Fete a debutat în localitatea Avram Iancu cu o paradă a portului popular. Deschiderea oficială a celei mai mari sărbători din România a fost făcută de tulnicăresele din Avram Iancu, tulnicul fiind un simbol al Ţării Moţilor dar şi al Târgului de Fete. A urmat finala Festivalului concurs „Cultură pentru Cultură“, la care au participat câştigătorii locurilor I de la toate secţiunile de concurs din zonele Blaj, Sebeş, Ocna Mureş şi Munţii Apuseni. Spectacolul folcloric ce a urmat a fost deschis de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba cu soliştii Roxana Reche, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa (dirijor Alexandru Pal). În spectacol au fost incluse şi recitaluri susţinute de Leontina Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu şi Ansamblul „Bănăţeana“ din Timişoara (coordonator Adela Chelaru).
Participanţii au urcat, apoi, pe Muntele Găina, unde a avut loc un spectacol al claselor de chitară, canto muzică uşoară şi dans modern din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena“ - Alba, urmat apoi de concerte de muzică uşoară şi focuri de artificii.
Te Deum la „Crucea Iancului“
A doua zi, pe Muntele Găina a avut loc un ceremonial solemn la „Crucea Iancului“, unde a avut loc o slujbă Te Deum şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul este o tradiţie păstrată în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. Personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor este Avram Iancu, care a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848. Avram Iancu, denumit şi „Crăişorul Munţilor“, a fost de fapt conducătorul Ţării Moţilor, cel care în 1849 a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare.
„Crucea Iancului“, aflată în cel mai înalt punct de pe Muntele Găina, a fost construită în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu, iar monumentul a fost sfinţit în acel an chiar în timpul Târgului de Fete, în prezenţa Regelui Ferdinand I.
Programul Târgului de Fete a cuprins şi un târg al meşterilor populari şi un spectacol folcloric cu Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Traian Jurchelea, Mirela Mănescu şi Ancuţa Matei. Spectacolul folcloric a durat câteva ore şi în cadrul acestuia şi-au dat concursul şi ansambluri reprezentative din judeţele Alba, Cluj, Hunedoara, Bihor şi Arad (zone din care în vechime veneau participanţii la Târgul de Fete).
Târgul de pe Muntele Găina
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este o manifestare cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber din România. Specialiştii în etnografie şi folclor spun că, în vechime, aici se puneau bazele unor căsătorii între flăcăii şi fetele din zonă. La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse, dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte, iar duminica, cu noaptea în cap, se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături“, iar fetele „se luau“, nu se cumpărau. Această manifestare etnoculturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.
În decursul timpului, la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante, precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, prim-ministrul României din perioada interbelică, Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau Regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului“.
Astăzi, Târgul de Fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Târgul de Fete se organizează, la fel ca în vechime, în duminica cea mai apropiată de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor, care durează până spre seară. Începând din 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!“ (Prof. Daniela Floroian)