Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Târnosiri şi hramuri, de prăznuirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

Târnosiri şi hramuri, de prăznuirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

Galerie foto (13) Galerie foto (13) Transilvania
Un articol de: Arhid. Ionică Torcoș - 04 Iulie 2017

În Duminica a IV-a după Rusalii, la Sfânta Evanghelie a fost citită pericopa Vindecării slugii sutaşului. Mai multe locaşuri de cult l-au cinstit pe ocrotitorul lor spiritual, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, model de credinţă şi patriotism pentru toţi credincioşii. De asemenea, în această duminică au fost târnosite şi binecuvântate mai multe biserici.

Credincioșii din Prejmer, județul Bra­șov, au participat în număr mare la sfințirea noii biserici din localitate. A fost o sărbătoare prin care s-a împlinit un vis al strămoșilor celor din Prejmer, de a ridica o biserică în centrul localității.

Sfințirea bisericii noi din Prejmer a fost săvârșită în Duminica a patra după Rusalii de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, condus de Înalt­preasfințitul Lau­rențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Alături de IPS Mitropolit Lau­rențiu s-au aflat Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii. În soborul de preoți s-au aflat aflat decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, vicarul eparhial din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, pr. Ilarie Benchea, consilierul cultural eparhial, pr. lect. dr. Emanuel Tăvală, protopopul de Brașov, Dănuț-Gheorghe Benga, protopopul de Săcele, și parohul bisericii, Sorin Șerban, și numeroși alți slujitori ai sfintelor altare din împrejurimi.

Locașul de cult a primit ca ocrotitori pe Sfinții Trei Ierarhi, pe Sfântul Ierarh Andrei Șa­guna, Mitropolitul Transilvaniei și pe Sfântul Efrem cel Nou. După târnosirea locașului cu Sfântul și Marele Mir și apă sfințită, a fost sfințită și înveșmântată Sfânta Masă și s-a sfințit catapeteasma și pictura făcută până în prezent.

După slujba de sfințire a urmat Sfânta Liturghie. În cadrul slujbei, diaconul Flaviu Mihai Foica a fost hirotonit preot pentru Parohia Buzăiel, județul Brașov. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Anatoly” din Brașov.

Cuvântul de învățătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de PS Episcop Andrei, care a tâlcuit Evanghelia citită în această duminică: „Credința sutașului L-a impresionat foarte mult pe Domnul Hristos, Care a mers să-i vindece sluga. Mântuitorul putea să facă această minune a vindecării și de la distanță, dar a mers la casa sa pentru a evidenția credința sutașului, dar și smerenia acestuia”.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurențiu i-a felicitat pe credincioși, auto­ritățile locale și toți binefăcătorii locașului de cult: „Dacă acum aveți locaș de cult sfințit, dumneoavoastră trebuie să fiți o biserică vie și trebuie să veniți aici ca la un izvor dătător de viață. Să mergem la casele noastre plini de bucurie, o bucurie care să nu piară niciodată  și pe care să o dăm și altora pentru ca ea să se înmulțească”.

Ierarhul i-a oferit parohului Sorin Şerban, care este şi protopopul de Săcele, distincția „Crucea șaguniană pentru clerici”. De asemenea, Adunarea și Consiliul parohiale au primit acte de cinstire, alături de primarul Todorică-Constantin Șerban și alți bine­făcă­tori.Mulțumirile comuni­tății au fost transmise de părintele Sorin Șerban, care a amintit în cuvântul său dorința înain­tașilor din Prejmer de a avea o biserică în vatra satului și despre inițiativa de a începe lucrările de zidire în anul 1939. Cel de-al doilea război mondial și regimul comunist nu au permis ridicarea locașului de cult, iar lucrările au fost oprite. Abia în anul 1991 acesta au fost reluate, prin eforturile preotului Ioan Popescu, iar acum biserica este în stadiul de finalizare a picturii și a lucrărilor de înfrumusețare. Cu ocazia sfințirii locașului de cult, comunitatea a primit de la centrul eparhial și un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, iar sărbătoarea s-a încheiat cu momentul de închinare a cre­dincioșilor în Sfântul Altar.

Hram la ctitoria ştefaniană de la Vad, Cluj

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost cinstit la Mănăstirea de la Vad, ctitoria sa pe meleagurile clujene. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe altarul de vară al mănăstirii, sfințit înainte de începerea slujbei de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Din sobor au făcut parte arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopie, protopopul de Dej, Ioan Buftea, starețul mănăstirii, protos. Nicodim Pop, preoţi din zonă. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul de maici de la Mănăstirea Piatra Fântânele, judeţul Bistriţa-Năsăud.  

În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Andrei l-a numit pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare „icoană deplină și curată a sufletului românesc”: „Două ctitorii de la Sfântul Ştefan au rămas în Arhiepiscopia noastră, biserica de aici de la Vad şi biserica de la Feleac, şi de aceea se şi numeşte Arhiepiscopia noastră a Vadului, Feleacului şi Clujului. Toţi să-l putem imita pe Ştefan cel Mare, într-o lume în care preocupările religioase nu sunt aşa de fervente, noi, ca Sfântul Ştefan cel Mare să Îl iubim pe Dumnezeu, să venim la biserică, să construim locaşuri sfinte. Pe de altă parte, într-o lume ce se globalizează, să ne iubim neamul nostru şi ţara noastră, aşa cum a făcut-o Sfântul Ştefan, pentru că nu poţi iubi pe alţii dacă nu-i iubeşti pe ai tăi, aşa cum spune Sfântul Ioan: Cine spune că iubeşte pe Dumnezeu şi nu-l iubeşte pe semenul său este mincinos, că cel ce nu-l iubeşte pe semenul său nu-L iubeşte nici pe Dumnezeu, aşa că nu putem fi nici europeni buni dacă nu ne iubim neamul nostru”.

„Vadul, la fel ca Feleacul, este unul dintre vechile noastre scaune episcopale, şi sunt făcute de Ştefan cel Mare şi Sfânt. Vin aici la Vad de peste 50 de ani, aşa cum şi meseria mea o fac de peste 50 de ani, aceea de istoric de artă, de apărător al monumentelor neamului românesc. Iorga spunea despre Ştefan cel Mare că şi-a iubit namul şi ţara din clipa întâi până la cea din urmă, aşa să îl iubim şi noi pe Ştefan cel Mare pentru că este un sfânt al românilor. Gândiţi-vă că la anul România împlineşte 100 de ani, nu uitaţi acest lucru, este extrem de important”, a spus academicianul Marius Porumb.

Starețul protos. Nicodim Pop a mulțumit, la finalul Sfintei Liturghii, tuturor care au contribuit la organizarea hramului, precum și celor care au sprijinit biserica de-a lungul anilor.
Mănăstirea de la Vad, de pe Valea Someșului a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa IPS Mitropolit Andrei. Mănăstirea a primit în administrare și biserica monument istoric din localitate, unde a existat o vatră monahală încă din secolele al XV –XVI şi care a funcționat ca centru episcopal.

La Mănăstirea „Sfânta Troiță” de la Feleac, judeţul Cluj, a fost cel de-al doilea hram, în ziua de pomenire a ctitorului, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Biserica din Feleac, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” a fost construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi arhiepiscopului Daniil. Reînființarea Mănăstirii „Sfânta Troiță” de la Feleac s-a hotărât în anul 1991, prin dorința enoriașilor din localitate și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu.

IPS Mitropolit Andrei a fost prezent, sâmbătă, 1 iulie, la Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din localitatea Strâmbu, Protopopiatul Dej, unde a sfințit catapeteasma bisericii și apoi a săvârșit Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat. La final, parohul Nicolae Scrob şi fostul paroh Iușan Dinu au fost hirotesiţi sachelari, iar cei care au sprijinit lucrările la biserică au primit diplome şi distincţii. Apoi, credincioșii au pornit în procesiune până la biserica veche din sat, monument istoric, unde IPS Mitropolit Andrei a sfințit două troițe.

Slujire arhierească la Cipăieni, Mureş

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Cipăieni, Protopopiatul Luduș. Obștea monahală a acestui așezământ este condusă de către maica stareță Varvara Habic. În cadrul slujbei, la momentul rânduit, diaconul Gabriel Pașcu a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Dileul Vechi, cu filia Vaideiu, Protopopiatul Luduș.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre puterea credinței și modul în care s-a manifestat aceasta în spiritualitatea românească: „Să căutăm cu nădejde spre Tronul harului, cerându-I lui Dumnezeu har, ajutor și ocrotire, și El ni le va da pe toate acestea. Dacă Hristos S-a milostivit spre acel centurion sau sutaș păgân, răspunzându-i cu o minune, și pe noi ne ajută în mod cert dacă venim la El cu rugăciune fierbinte și plină de încredere. În pofida tuturor dificultăților care ne împresoară, să prindem curaj privind la Sfântul Ștefan cel Mare, care, înainte de lupta de la Vaslui din 1475, a poruncit ostașilor să postească patru zile și toți să se împă­rtășească, să primească Trupul și Sângele lui Hristos și a obținut o strălucită victorie, după care, din nou, a poruncit tuturor să postească timp de șase săptămâni și să înalțe lui Dumnezeu rugăciuni de mulțumire. Dacă dăm și noi dovadă de o astfel de credință, concretizând-o prin post și rugăciune, Dumnezeu ne va da o viață de biruință”. La final, toți cei prezenți, cler, monahii și credincioşi și-au exprimat dragostea fiască și prețuirea față de IPS Arhiepiscop Irineu, care în această zi și-a aniversat ziua de naștere, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Hram la Sighetu Marmaţiei

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica din incinta Inspectoratului Poliţiei de Frontieră din Sighetu Marmaţiei, cu ocazia hramului. Sfântul Ştefan cel Mare este ocrotitorul Poliţiei de Frontieră din România şi a fost cinstit duminică în toate inspectoratele Poliţiei de Frontieră. Sfânta Liturghie a fost oficiată în pridvorul bisericii din lemn, construită între anii 2008-2009 şi târnosită în 2009, de PS Episcop Iustin. Pictura a fost făcută de Octavian Ciocşan din Craiova şi sfinţită de ierarh în 2014. Este o pictură pe pânză după modelul picturii bisericeşti din anii 1700-1740. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial, protopopul de Sighet, Vasile Aurel Pop, arhim. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia, preotul slujitor Vasile Grigor, preoţi din Sighetu Marmaţiei şi împrejurimi, arhidiaconi. Un număr mare de credincioşi au participat la slujbă.

PS Episcop Iustin a subliniat, în cuvântul de învăţătură că „lui Dumnezeu Îi este milă şi Îi pasă de fiecare om, de fiecare suflet, indiferent din ce neam este (…) Mântuitorul tocmai aceasta arată: că toată umanitatea face parte din familia lui Dumnezeu. De aceea se apleacă cu iubire şi cu iertare, aducând vindecare. Toată umanitatea este bolnavă. Şi cât de bolnavă! Trăim într-o lume bolnavă. Şi orice abatere de la Legea lui Dumnezeu şi orice cădere, orice păcat este ceva anormal. Dumnezeu l-a creat pe om firesc, fără să aibă boli şi suferinţe. Erau Adam şi Eva integri din toate punctele de vedere, şi de o frumuseţe ca la 30 de ani. N-ar fi îmbătrânit niciodată”. Ierarhul a vorbit despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, model de voievod creştin: „Constantinopolul era căzut sub turci, la 1453, iar Ştefan cel Mare, la 1457, şi-a luat numele de domnitor şi voievod creştin, apărător al creştinătăţii, văzând pericolul mare care se abătea asupra creştinătăţii. Bisericile sale, 47 la număr, ridicate după războaiele câştigate, dar şi după cele pierdute, sunt capodopere”.

Liturghie arhierească la Crişeni, Zalău

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Crișeni, Protopopiatul Zalău, unde a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în frunte cu parohul Silviu Boha, inspectorul pentru catehizare parohială al Episcopiei Sălajului. Biserica „Buna Vestire” a fost construită între anii 1987-1989, de fostul paroh Ioan Ardelean și a credincioşilor. În prezent, Ioan Ardelean slujeşte ca preot pensionar. La instalarea ca paroh a lui Ioan Ardelean, în Crișeni, în anul 1976, vechea biserică a satului era într-o avansată stare de degradare. Dorința preotului a fost să ridice o nouă biserică, însă autorităţile statului comunist ateu nu acordau autorizaţii de construire pentru noi biserici. Timp de aproape 11 ani, părintele și membrii Consiliului parohial au încercat să obţină autorizația şi abia în anul 1987 s-a obținut, nu o autorizație de construcție a locașului de cult, ci o aprobare tacită din partea autorităților comuniste. Lucrările au început în noiembrie 1987. Zidurile noului locașului de cult au fost ridicate în jurul celor ale vechii biserici. În cea de-a treia zi de Paști a anului 1988, locașul de cult a fost demolat și scos afară pe ușile noii biserici, iar în momentul Revoluției din decembrie 1989, ­­­­­noua biserică a fost pregătită pentru pictură.

Noul locaș de cult a fost ridicat de meşterul Gheorghe Deineş din satul Cristur-Crişeni, iar pictura în frescă a fost realizată între 1992-1993, de pictorul Tudor Costică din Bucureşti. Biserica a fost târnosită pe 2 iulie 1995, de către vrednciul de pomenire Episcop Ioan Mihălţan al Oradiei, alături de un sobor de 46 de preoţi și diaconi.
Noului locaș de cult, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, i s-a pus piatra de temelie în data de 14 octombrie a anului 2013, de către PS Episcop Petroniu. Începând cu anul 2016, Silviu Boha a fost numit preot al Parohiei Crișeni, cu misiunea de a edifica noua biserică.

Târnosire la Fărcădin, Haţeg

Duminică, 2 iulie, a fost târnosită Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din satul Fărcădin, Parohia General Berthelot, Protopopiatul Hațeg. La invitația Preasfințitului Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, la acest eveniment a participat și Prea­sfințitul Emilian Loviș­teanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. După slujba de târnosire, a urmat Sfânta Liturghie, care a fost oficiată de ierarhi, înconjuraţi de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, PS Emilian a vorbit despre importanța credinței fiecăruia care ar trebui să se asemene cu cea a sutașului din pericopa evanghelică citită în cadrul Sfintei Liturghii. La final, PS Episcop Gurie a hirotesit întru iconom pe parohul Harald Olt-anu, pentru activitatea pastoral-misionară des­fășu­rată în cadrul parohiei pe care o păstorește, iar credin­cioșilor implicați în renovarea locașului de cult le-a oferit gramate de mulțumire.