„Tradiţii ale presei religioase din România”, volum lansat la Cluj-Napoca

La Muzeul Mitropoliei Clujului de la demisolul Catedralei din Cluj-Napoca a avut loc lansarea volumului „Tradiţii ale presei religioase din România”, coordonat de Carmen Țâgșorean și Ilie Rad. Volumul reuneşte o parte din lucrările prezentate la cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, care a fost găzduit de UBB între
31 martie – 2 aprilie 2017.

Evenimentul, moderat de pr. Bogdan Ivanov, consilier cultural al eparhiei, a fost organizat de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca și de Editura Presa Universitară Clujeană. Despre lucrare au vorbit pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, prof. univ. dr. Mircea Popa, critic și istoric literar, cei doi coordonatori, Carmen Țâgșorean și Ilie Rad de la Departamentul de Jurnalism al UBB, şi Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Volumul reuneşte o parte din lucrările prezentate la cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, care a fost găzduit de UBB între 31 martie – 2 aprilie 2017. În primele pagini sunt publicate mesajele rostite la sesiunea inaugurală a congresului de către conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, IPS Mitropolit Andrei, acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, conf. univ. dr. Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca; ș.a. De asemenea, sunt prezente cele două conferințe inaugurale, susţinute de acad. Ioan-Aurel Pop cu tema „Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană” şi de pr. prof. dr. Ioan Chirilă cu tema „Presa religioasă din Transilvania sec. XIX-XX (relatarea Marii Uniri – cu accent major pe «Telegraful roman»)”. Lucrările prezentate pe secțiuni au fost publicate în şase capitole speciale: „Monografii sau secvențe monografice ale unor publicații religioase”; „Personalități ecleziastice”; „Mari personalități şi colaborarea lor la ziare şi reviste cu profil religios”; „Presa religioasă şi mediul online”; „Presa religioasă şi cenzura”; „Abordări diverse ale presei religioase”. De asemenea, mai sunt publicate două scrisori trimise pe adresa Congresului: prima, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar a doua din partea lui Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul „Centenar” din cadrul Guvernului României. Volumul mai conține fotografii din timpul Congresului, ilustrații color și 86 de ilustrații alb-negru (frontispicii sau coperte de publicații, portretele unor ierarhi, pagini relevante din publicațiile religioase etc.). Volumul a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană și a fost tipărit la Tipografia Color Print din Zalău, conform organizatorilor.

O contribuţie la istoria presei religioase

Pr. prof. dr. Ioan Chirilă a remarcat, la lansarea volumului, că al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România este „o încununare a unui ciclu de congrese pe tema presei româneşti” şi care de-a lungul timpului a abordat diferite aspecte. Pr. prof. dr. Ioan Chirilă a mai precizat că ar fi necesară o istorie a presei religioase şi a amintit că, în cuvântul inaugural de la Congres, a făcut o trecere în revistă a presei religioase din zona Transilvaniei: „Putem vorbi de o tradiţie a presei religioase. Noi, aici, în Transilvania, avem cel mai longeviv periodic bisericesc «Telegraful român» care a apărut fără întrerupere (...) Chiar şi în perioada comunistă episcopii au reuşit să păstreze nişte publicaţii ale Bisericii”, iar multe din publicaţiile religioase care apăreau erau importante „pentru a crea coeziunea comunitară şi cred că în zilele noastre ar trebui să redescoperim aceste forme. Presa aceasta religioasă reflectă nu numai chestiuni bisericeşti. Dacă vă uitaţi peste «Telegraful român» o să găsiţi chestiuni de economie, chestiuni de agricultură, chestiuni de sistem bancar, tot felul de anunţuri şi publicarea tuturor chestiunilor de drept canonic de la Mitropolitul Andrei Şaguna încoace”.

Prof. Mircea Popa, a precizat că volumul „Tradiţii ale presei religioase din România” a apărut prin colaborarea între Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului cu UBB, cu Departamentul de Jurnalism şi Asociaţia Română de Istorie a Presei: „O muncă ce s-a finalizat printr-un volum cu totul special, formidabil, pentru că în ultimii ani, deşi s-au conturat şi avem exemple de cercetători în acest domeniu de istorie a presei, acest volum reprezintă o remarcabilă contribuţie la istoria presei din trecut dar şi a celei prezente. Presa religioasă a fost multă vreme, mai ales în etapa socialistă, adevărata presă a poporului român. În această presă se publicau studii de istorie, studii de carte veche, studii despre tipografiile, mănăstirile, viaţa religioasă, trecutul nostru cultural, lucru care nu se întâmpla în presa oficială. Această presă este de fapt presa de adâncime, de profunzime a poporului român, şi nu presa oficială din acea vreme, care, desigur, pleca de la evenimente politice şi nu pătrundea, de fapt, acolo unde avem patrimoniul nostru naţional de limbă, de cultură, de trecut”.

Carmen Țâgșorean, editor şi coordonator al volumului, s-a referit la unicitatea acestuia în publicistica românească. Pentru că până în prezent, cercetările sale s-au îndreptat mai mult spre presa laică din perioada interbelică şi din timpul regimului comunist, „din acest punct de vedere a fost o experienţă unică, pentru mine, o experienţă care mi-a deschis noi perspective în partea de cercetare (…) Este un domeniu ştiinţific relativ nou, existând, din ceea ce am găsit pe internet doar două volume ştiinţifice, unul editat la Londra în 2012 şi celălalt editat tot la Londra, în 2014. Relevant ar fi volumul lui Jeffrey Mahan «Media, Religion and Culture», care a apărut la Londra în 2014 şi care se referă strict la partea de istorie a presei religioase şi modul în care aceasta, respectiv new-media, a contribuit la construirea identităţii religioase. Particularitatea celuilalt volum, de Daniel Stout, care prezintă perspective teoretice, istorice, culturale, religioase, constă în faptul că se adresează cu prisosinţă studenţilor şi încearcă, prin includerea unei piese de teatru originale la finalul volumului, să-i înveţe ce înseamnă concepte religioase, moralitate şi relaţia dintre religie şi mass-media”.

În cadrul volumului „avem ocazia să vedem cum a evoluat şi cum s-a adaptat discursul religios şi presa religioasă la tendinţele actuale, şi aici mă refer la partea de new media, care a luat o foarte mare amploare şi pe care departamentele de comunicare din cadrul diverselor confesiuni le-au adoptat, tocmai în vederea apropierii de publicul local, aşa cum limbajul s-a adaptat de-a lungul timpului, la fel s-au adaptat şi tehnicile de comunicare. Este un spaţiu al dialogului pe care presa îl creează şi aduce mai aproape de cititori tot ceea ce înseamnă credinţa religioasă”, a spus Carmen Țâgșorean.

„Nu este o monografie a presei religioase, dar poate fi un document de lucru pe baza căruia să se dezvolte ulterior această monografie a presei religioase”, a adăugat aceasta.
Ilie Rad, coordonator al volumului şi preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, a remarcat că asociaţia s-a înfiinţat la Cluj-Napoca, loc în care a fost organizat şi cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, şi care a avut, la această ediţie, tema „Tradiţii ale presei religioase din România”. Ilie Rad a mulţumit Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului pentru sprijinul oferit, atât în ceea ce priveşte organizarea congresului, cât şi la realizarea volumului, care ar putea deveni un punct de pornire pentru pregătirea altor volume despre această zonă de interes.

IPS Mitropolit Andrei, prezent la lansarea volumului „Tradiţii ale presei religioase din România”, a amintit de participarea sa la sesiunea inaugurală a congresului, care a fost unul „important şi inedit” şi a remarcat faptul că „prin presa religioasă încercăm să transmitem învăţătura Mântuitorului. Referitor la importanţa aceasta, pe care o are presa religioasă, de a transmite învăţătura creştină, Sfântul Pavel, în Epistola către Romani, capitolul X, în versetul 17, scrie: «Credinţa este din auzire, iar auzirea din cuvântul lui Hristos»”. Ierarhul consideră că transmiterea Cuvântului lui Hristos şi prin publicaţiile religioase, care au apărut de-a lungul vremurilor, a ajutat, într-un fel, credinţa creştină.

De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a remarcat că „presa, şi cea scrisă şi cea vizuală, poate avea şi efecte distructive”, aşa cum arată într-o poezie poetul Ştefan Dorz, care „sugerează că tot ceea ce se spune şi se scrie şi se transmite are repercusiuni, şi pentru tot ce scrie sau transmite prin grai, prin mijloacele moderne media, omul va da un răspuns”. La final, ierarhul i-a felicitat pe cei doi coordonatori ai volumului „Tradiţii ale presei religioase din România”, Carmen Țâgșorean și Ilie Rad.