„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Volum cu predici ale părintelui Constantin Necula
La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a apărut recent volumul „Acolo va fi și inima voastră”, care adună predici, meditații și cuvinte ale pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, publicate în cursul anului trecut în mai multe publicații periodice.
Volumul cuprinde peste 75 de predici, cuvinte și meditații la Evangheliile duminicale sau la sărbători importante din anul bisericesc, care au apărut în diferite publicații, într-o formă concisă, dar cu un conținut bogat teologic, fiecare cu un mesaj clar, țintind cititorii de toate vârstele și din toate categoriile sociale.
Tema evanghelică sau a sărbătorii este prezentată în fiecare cuvânt al părintelui Constantin Necula în cunoscutul său stil scriitoricesc, foarte deschis și prietenos, eliberat de rigorile și constrângerile academice ale scriituri teologice, dar cu o impresionantă abundență de idei și de viziuni neabordate până acum de slujitorii amvonului în lucrarea lor omiletică sau catehetică.
„Sunt scurte comentarii la Evanghelia Duminicii ori gânduri la praznice, scurte luări de poziție ori puneri pe gânduri… Am nădejdea că nu va fi judecat prea aspru scriitorul, nefiind altceva decât un «vorbăreț pe hârtie». Recitind aceste texte, apărute în vremea anului ce a trecut, mă bucur că sunt vii, provocatoare, liniștite și neliniștite deopotrivă. Sunt oglinda unor preocupări, neliniștea unei vieți bisericești încercate uneori chiar de oamenii săi, o privire sinceră în adânc de suflet și dinspre marginea de noroi a lumii. Am ales ca titlu exact textul Evangheliei «Acolo va fi și inima voastră…» (Matei 6, 14-21), învățând mereu că jurnalismul nu se face numai cu scrisul, ci și cu inima, cu preaplinul de hotărâre ce crește în ea. Mi-e bucuria mare atunci când, pe stradă ori în librării, în foaier de teatru ori filarmonică, în tren ori în autobuze, oamenii îmi spun că citesc puținul ce-l fac folositor lor. Pe măsură ce reciteam feliile de Jurnal descopeream fiorul emoției scrierii lor, grija dintâi fiind aceea de a nu zdrobi această bucurie de a fi cu oamenii. Poate că nu reușim să pătrundem cu Vestea cea Bună în toate cotloanele sufletului ori în toate striațiile societății. Dar putem încerca, filele ziarelor fiind, deseori, scrisori de neuitare celor singuri, triști, abandonați de cei pe care au așteptat să-i crească mari”, spune părintele Constantin Necula în prefața volumului.
„Tumultul unei pastorații dureroase”
Cu determinarea unui jurnalist de a transmite încă din titlu mesajul textului publicat, părintele Constantin Necula ne propune la fiecare cuvânt sau predică să medităm la tema scripturistică sau a sărbătorii încă de la început: „Cât de greu e să fii Dumnezeu…”, „Învierea fiicei lui Iair și Învierea Bisericii”, „Rușinoșii și nerușinarea”, „Adevărat. A Înviat!”, „Pâine fără circ”, „Vameși, farisei și… noi”, „Foamea și setea care ne hrănesc”, „România Cuminecată”, „Boboteaza e zvonul că se apropie Învierea…”, „Copilului se cuvine cea mai adâncă reverență…”, „Pedagogia așteptării”.
Autorul îndeamnă pe cei care vor pune mâna pe această carte să o citească în tihnă și să mediteze asupra celor transmise în fiecare scurt cuvânt. „Mi-ar plăcea să citiți cartea aceasta asemenea unor semnale de telegraf. Scurte, dar pline de bătaia riguroasă a telegrafistului care încearcă să nu greșească. Gata să aducă Vestea cea Bună a Evangheliei în casele și familiile creștinilor români de astăzi. Nu sunt texte elaborate în colț de tihnă, ci în tumultul unei pastorații dureroase, a refuzului lui Hristos dintre valori, a rejectării moralei creștine de o societate ce pare suficientă sieși. Cred că viața cotidiană trebuie privită mereu prin inima vorbitorului și apoi a scriitorului care privește spre inima aproapelui. Nu sunt predici de amvon, ci de coloană de ziar, de jurnal de idei rostite. Sunt miride din prescura întâmpinării cu decență a vieții noastre în Hristos Domnul. Nu. Nu epuizează exegeze, ci doar le punctează, ca posibile puncte de reper într-o dorit înviată Omiletică practică. Gândul cel bun și rugăciunea să le lumineze!”, spune părintele Constantin Necula.