Volum de studii de Drept canonic ortodox, apărut la Sibiu

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent cel de-al nouălea volum din seria „Biserica și Dreptul. Studii de Drept canonic ortodox” prin care este readusă în actualitate opera marelui profesor de la Institutul Teologic Ortodox de la Sibiu (actuala Facultate de Teologie), părintele profesor Liviu Stan.

Seria este coordonată de pr. conf. univ. dr. Irimie Marga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șa­guna” din Sibiu și adună în volum mai multe scrieri ale marelui profesor Liviu Stan. Sunt cuprinse în acest volum „Îndrumătorul canonic” alcătuit în 1953 și publicat la finalul altei opere ale marelui canonist numită „Legiuiri ale Bisericii Ortodoxe Române”.
Despre acest îndrumător, părintele Irimie Marga spune că „este un instrument foarte practic pentru cei care vor să găsească fundamentarea canonică a unor aspecte bisericești sau vor să afle ce teme și ce probleme sunt cuprinse în sfintele canoane” (Nota editorului).

Volumul cuprinde, apoi, un studiu despre Muntele Athos în care este prezentată poziția părintelui Liviu Stan cu privire la dependența jurisdicțională a centrului monahal. Deși acest studiu a fost publicat inițial cu semnătura „Ortodoxia” și nu cu cea a părintelui Liviu Stan, studiul prezintă poziția marelui profesor cu privire la această tematică.

„Un studiu consistent și deosebit de interesant este cel referitor la Biserica din Etiopia, despre care, relatează autorul, că numai contextul istoric din ultimele secole a dus-o în spațiul monofizit vechi-oriental, altfel ar fi rămas o Biserică ortodoxă, cu tradiții primare creștine, din afara spațiului bizantin. La fel de interesant este și articolul despre Biserica din China, el impresionează, mai ales, prin comparațiile demografice cu situația de astăzi”, spune părintele Irimie Marga.

De asemenea, pr. conf. univ. dr. Irimie Marga remarcă articolul „Alegerile eparhiale” scris de părintele Liviu Stan cu prilejul alegerilor din 1 aprilie 1954 în toate eparhiile din cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române. Deși autorul poate părea ușor ironic la adresa autorităților, spune părintele Irimie Marga, articolul „reflectă o concepție nealterată canonic”.

Teologia românească și cea apuseană

Dintre studiile și recenziile părintelui Liviu Stan adunate, acum, în acest volum amintim: „La cumpăna veacului”, „Un model de seminar monahal”, „Căsătoria bisericească și căsătoria civilă”, „Eugen Petit și un «Nou Cod Civil»”, „Primatul adevărului înaintea oricărui alt primat”, „Formarea gândirii juridice moderne”, „Profesorul Nicolae Grosu de la Kiev”. Recenziile unor cărți ale vremii demonstrează, așa cum remarcă părintele Irimie Marga, faptul că teologii de la acea vreme, deși trăiau în vremuri grele, sub jugul comunist, au reușit să cunoască operele teologilor din alte țări. Spre exemplu, marele profesor de la Sibiu avea să scrie o recenzie la cartea „Îndreptare. Învățătura lui Karl Barth și o conștiință catolică”, apărută în 1957, o lucrare care studiază problema „îndreptării” adică a mântuirii, dar și tema „Bisericii și Tainelor”.

Așa cum remarcă părintele Liviu Stan, autorul „constată că, în ceea ce privește învățătura despre mântuire, este posibilă o punere de acord a învățăturii lui Karl Barth cu învățătura Bisericii Catolice. Mai constată însă că nu este posibilă o punere de acord a învățăturii lui Karl Barth cu aceea a Bisericii Catolice despre Biserica însăși și despre Sfintele Taine”. Un alt exemplu de recenzie a unei publicații teologice din străinătate este cea la cartea „Il Primato di Petro nel pensiero christiano contemporaneo”, un volum de studii realizate de O. Cullman și alți teologi. Părintele Liviu Stan nu ezită să fie critic la adresa autorilor unei cărți de răsunet în mediul teologic apusean: „Prețuind la justa valoare erudiția lui O. Cullmann și osteneala lui plină de toată sinceritatea și tragerea de inimă, nu putem să nu ne exprimăm mirarea constând lipsa de aport și de substanță a studiilor celorlalți. Dar să abordăm problema în miezul ei. Nici unul nu se întreabă ce însemnătate și ce actualitate are sau poate avea «problema petrină» în iconomia mântuirii? Constituie, oare, învățătura despre primatul lui Petru, și ca urmare, și cea despre infailibilitatea papii, adevăruri care condiționează mântuirea cuiva, ori sunt fără de importanță sub acest raport? Toată lumea este de acord că ele nu condiționează mântuirea, și nimeni nu poate proba contrariul. Atunci, de ce să se irosească zadarnic atâta vreme și energie?”.

O altă recenzie foarte interesantă este cea la lucrarea lui Michel Villey intitulată „La formation de la pensee juridique moderne. Cours d’histoire de la philosophie du droit, 1961-1966, 1968”. Această lucrare este un curs de Filosofie a Dreptului introdus la acea vreme în facul­tățile de drept din Franța și tratează evoluția științei dreptului în Antichitate, Evul Mediu și epoca modernă.
Ca și în cazul lucrării coordonate de O. Cullman, părintele Liviu Stan are o atitudine critică: „O lată remarcă în legătură cu problemele capitale ale filosofiei dreptului, pe care nu o putem evita, este aceea că din cursurile autorului lipsește o înfățișare clară și cuprinzătoare a teoriei dreptului natural și aceasta tocmai datorită trecerii cu vederea a gândirii juridice a Sfinților Părinți. Căci, într-adevăr, modul în care înfățișează această teorie unii gânditori de mai târziu, între care și Toma d’ Aquino, de care autorul se ocupă foarte larg, nu se încadrează decât parțial în gândirea creștină și tot numai parțial și în cea științifică cu caracter juridic și filosofic profan, pe când modul în care o înfă­țișează Sfinții Părinți este mult mai aproape de gândirea știin­țifică, juridică și filosofică și nu lasă nimic de dorit din punct de vedere al învățăturii creștine”.

Volumul apărut acum la Sibiu contribuie prin toate studiile, articolele și recenziile publicate la cunoașterea în profunzime a operei părintelui profesor Liviu Stan, unul dintre cei mai mari canoniști ai Bisericii Ortodoxe Române.