Volum despre mărturisitorii din timpul regimului comunist

În cadrul Centrului de Cercetare Teologică al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a apărut recent volumul „La limita rezistenței. Un martirologiu alternativ”. Volumul este editat la „ASTRA Museum” din Sibiu și adună câteva studii despre marile personalități duhovnicești care au suferit prigoană din parte comuniștilor.

Lucrările masteranzilor și studenților de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfân­tul Andrei Șaguna” din Sibiu au fost coordonate de asist. univ. dr. Dragoș Boicu, editorul volumului și inițiatorul acestui demers academic, prin care s-a dorit eviden­țierea unor noi aspecte din viața marilor mărturisitori ai credinței ortodoxe în timpul regimului ateu. Studiile publicate sunt rodul unor cercetări asidue întreprinse de autori în contextul „Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”.

Așa cum explică editorul în prologul volumului, un astfel de demers de cercetare academică, prin care să fie evocați mărturisitorii Bisericii noastre în timpul regimului comunist, întâmpină piedicile legislației de interzicere a „organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenii” (217/2015), mai ales că mulți dintre mărturisitorii din timpul comunismului au fost etichetați, de multe ori pe nedrept, de către regim, ca fiind legionari.

„Delicatețea şi ambiguitatea situației au fost deja subliniate de câteva voci sonore din spațiul public (Andrei Pleşu, Radu Preda etc.), dar efectele ei încep să se facă simțite mai pregnant tocmai în <Anul comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului>. Mulți sunt încă bântuiți de confuzia ce domina mintea persecutorilor comuniști, care își justificau prigoana împotriva clericilor cu argumentul «Ești legionar pentru că ești teolog și, fiind teolog, ești anticomunist, iar a fi anticomunist înseamnă a fi legionar». Evocarea celor care au fost jertfiți de societate sub pretextul intensei activități contra clasei muncitoare s-a transformat într-un efort nejustificat de a cosmetiza realitatea crudă a anilor ’40-’60, pentru a evita orice potențială reabilitare a «legionarismului». Din păcate nu se face o distincție reală între calitatea politică și cea spirituală a acestor mărturisitori, apreciați nu pentru crezul lor social și politic, nu pentru viziunile care și-au pus amprenta asupra lor în perioada interbelică, ci pentru tăria de a-și schimba viața și de a primi ca din mâna lui Dumnezeu privarea de libertate și toate ororile pregătite de regimul ateu. Stigmatul de «legionar» pe care societatea îl va perpetua iresponsabil până la o evaluare justă a mentalului colectiv din perioada interbelică îi depersonalizează pe cei ce au fost încarceraţi și care, printr-o apropiere autentică de Divinitate, au găsit cu greu lumina nădejdii prin «mlaștina disperării”, noroiul umilințelor și torturile fizice și psihice îndurate. Luptând pentru păstrarea unei identități naționale în contextul stalinizării deznațio­nalizante, angajându-se în apărarea principiilor tradiționale ale unei societăți care își căuta reperele după cel de-al Doilea Război Mondial, mărturisitorii și martirii din închisorile comuniste au dovedit, prin căderile și ridicările lor, că omul nu se poate curăța cu adevărat de patimi decât printr-o suferință – interioară și / sau exterioară – ce trebuie, în cele din urmă, asumată pentru a atinge acea stare de jertfă, singura în care ne putem înfățișa adecvat înaintea lui Dumnezeu. Observarea acestui proces de atingere a nivelului de autenticitate lăuntrică a mărturisitorilor reprezintă țelul materialelor reunite în acest volum”, spune Dragoș Boicu.

Mărturisire și libertate

În cele aproape 200 de pagini, volumul adună șase studii: „Libertatea în detenție și robia libertății” (Bogdan-Ștefan Cerveneak), „Părintele Ioan Iovan: Mărturisitorul dintre revelație și înșelare, sfințenie și controversă” (Andrei Vlad Fișcă), „Suferințele familiei unui mărturisitor” (Ionuț Stăncelu), „Ieroschimonanul Nil Dorobanțu, mărturisitor al Evangheliei lui Hristos sub prigoana comunistă” (Nicolae Toma Posa), „Părintele Gheorghe Calciu -Dumitreasa, din iadul reeducării în Împărăția libertății” (Antonia Mărilă) și „Chipul iconic al mărturisitorilor sau despre «devenirea întru icoană» în perioada sistemului con­centraționar” (Claudiu-Ștefan Raicu).

„În pofida atașamentului emoțional față de subiectul abordat, textele trădează și o oarecare ezitare în expunerea temelor, determinată tocmai de o teamă nefirească a autorilor de a nu fi percepuți ca defensori ai fascismului, extremismului sau ai fanatismului religios, pentru că, din nefericire, astăzi se face prea lesne o asociere între lupta pentru credință și înclinațiile «legionare», respectiv mișcările extremiste, manifestate pe paliere tot mai diverse. Nefirescul situației constă în faptul că simpla re­ferință la un poem semnat de Radu Gyr trezește suspiciune, indiferent de context și subiect, iar amintirea vreunui episod cu tâlc din perioada interbelică devine automat indiciu al simpatiilor fasciste. Cu toate acestea, autorii textelor de față au reușit să își învingă teama și au dat dovadă la rândul lor de curajul mărturisirii într-un context tot mai restrictiv, în ciuda aparentei libertăți de exprimare. Au izbutit să prezinte momente, persoane sau reflecții personale, reconstituind contextul epocii în care s-au format, au activat și, ulterior, au pătimit mărturisitorii din închisorile comuniste, iar această încadrare vine să evi­dențieze, o dată în plus, dis­tincția pe care o face Biserica, venerându-i pe cei care au avut puterea să-și canalizeze sufe­rința – devenită sursă de pocă­ință și de îndreptare pentru unii, mijloc de purificare și de iluminare pentru alții – într-o necurmată invocare a lui Dumnezeu”, mai arată Dragoș Boicu, editorul volumului.

Volumul apărut la Sibiu contribuie din plin la eforturile actuale de a descoperi adevărul cu privire la presupusa apartenență a unor personalități duhovnicești la mișcarea legionară și evi­dențiază încă o dată jertfa mărturisitoare a acestora în timpul regimului ateu și credința lor puternică în Dumnezeu prin care au trecut cu seninătate de toate ororile comunismului.