Volum despre personalități ale Centenarului, lansat la Muzeul Mitropoliei Clujului

Cartea „Personalități ale Centenarului Marii Uniri din 1918 în cimitirele clujene – ghid istoric”, scrisă de Ioan Ciorca şi Vasile Lechinţan, a fost lansată miercuri, 21 noiembrie, la Muzeul Mitropoliei Clujului. Evenimentul face parte din seria de manifestări aflate sub genericul „Serilor culturale” ale Muzeului, care au fost dedicate în acest an Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

În cadrul seriei de evenimente grupate sub genericul „Seri culturale”, la Muzeul Mitropoliei Clujului de la Catedrala Mitropolitană a avut loc miercuri, 21 noiembrie, lansarea unui volum scris de Ioan Ciorca și Vasile Lechinţan, destinat omagierii unor personalităţi înmormântate în cimitirele clujene.

Pentru realizarea cărţii au fost cercetate: Cimitirul Central din Cluj-Napoca, necropola Mitropoliei, cimitirul Crișan, cimitirul militar Gheorgheni, cimitirele din Mănăștur (cimitirul Parohial, cimitirul Primăriei şi cimitirele private), cimitirul bisericii „Calvaria”, cimitirul Pomet, cimitirul Cordoș, cimitirul Bisericii Ortodoxe „din deal”, cele două cimitire din Someșeni, cimitirul din Feleacu și cimitirele evreiești din oraș.

Cu ocazia lansării, Înaltprea­sfințitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, care a semnat şi prefaţa cărţii, a remarcat că autorii, Ioan Ciorca și Vasile Lechinţan, au urmat îndemnul Sfântului Apostol Pavel care, în Epistola către Evrei, capitolul 13, versetul 7, „ne cere să ne aducem aminte de înaintaşii noştri, şi nu numai să ne aducem aminte de înaintaşii noştri, ci să băgăm bine de seamă cum şi-au încheiat viaţa şi să le urmăm credinţa. E o realitate, oamenii cuminţi repetă mereu că în lumea noastră lucrurile nu sunt aşezate. Atunci, la Marea Unire, era euforie, pentru că toate sufletele erau unite, însă acum e multă vrajbă”. Ierarhul a mai adăugat că preoţii încearcă să aducă mai multă pace, armonie în sufletele oamenilor, dar că este nevoie de implicarea tuturor pentru a se împlini acest deziderat de pace şi unitate.

De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a mai amintit cuvintele înţeleptului Solomon din Cartea pildelor, capitolul 22, care arată că „«un nume bun este mai de preţ decât bogăţia, iar cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul». Numele lor, viaţa lor, pilda lor, poate că ne va ajuta să ne mai smulgem din marasmul acesta în care ne găsim şi să trăim frumos, pe de o parte fiind preocupaţi de cele spirituale, pe de altă parte fiind într-o comuniune perfectă cu semenii noştri şi atunci, toate lucrurile ar fi bune”.

Ierarhul a mai vorbit despre nuvela „Singurătate” a lui Ion Agârbiceanu în care este prezentată starea de spirit a celor care au participat la Marea Unire de la Alba Iulia.

„Aceste două virtuţi, care ne înnobilează în mod deosebit, credinţa, pe de o parte - pe verticala vieţii noastre, pentru că ne leagă cu cerul, şi, pe de altă parte, dragostea faţă de ţară şi faţă de valorile ce ni le-a dat Dumnezeu - pe orizontală, aceste două virtuţi sunt uitate. Această carte, ca şi alte lucrări, ne vor scoate din această amorţeală, din acest marasm în care ne aflăm”, a spus ierarhul care a mai adăugat că volumul lansat poate fi un prilej de „meditaţie, comuniune, în care să ne aducem aminte de lucruri frumoase”.

Datorie morală faţă de înaintaşi

Scriitorul Ioan Ciorca a precizat că această carte este un demers care deschide şi altora calea spre cercetarea istoriei şi că s-a simţit dator să facă lumină în ceea ce priveşte personalităţile care sunt înmormântate în cimitirele clujene.

„Prin această carte am încercat să aducem un omagiu marilor noştri înaintaşi care îşi dorm somnul de veci în aceste mari cartiere ale liniştii, dacă pot să numesc aşa cimitirele clujene. Sigur că nu am reuşit să cuprindem în carte toate aceste personalităţi. Departe de a fi completă, cartea lasă în schimb o cale, o posibilitate celorlalţi care vor să se aplece asupra istoriei noastre, să ridice vălul de pe un trecut plin de glorie, unde vor descoperi urmele celor care au înfăptuit unirea”, a spus Ioan Ciorca.

Istoricul-arhivist Vasile Lechinţan, a remarcat că „a fost o datorie morală de a cunoaşte locurile de veci ale înaintaşilor noşti mari, care au dat o faţă frumoasă României”.

De asemenea, Vasile Lechinţan a menţionat că au fost cuprinse în carte personalităţi de toate etniile şi confesiunile care au slujit ştiinţa şi cultura românească, în cei 100 de ani de la Marea Unire. „Nu era loc mai potrivit şi mai frumos, decât în acest spaţiu al Muzeului Mitropoliei pentru lansarea acestei cărţi”, a mai spus Vasile Lechinţan.

Pr. Bogdan Ivanov, consilier cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, moderatorul evenimentului, a precizat că lansarea cărţii a fost un eveniment important pentru eparhie, mai ales că tinerii participanţi la lansare au primit, astfel, un îndemn de a cunoaşte mai bine istoria lor, pe cei care au lăsat generaţiilor din prezent cea mai importantă moştenire: România.
„Am dorit ca prin această seară culturală să marcăm simbolic sărbătorirea Centenarului de la Marea Unire de la 1918, prin rememorarea personalităţilor care au umplut cu harul lor acest veac de Românie întregită, şi care îşi dorm somnul de veci în cimitirele clujene. A fost o bucurie să avem în mijlocul nostru istorici, scriitori, oameni de cultură, muzicieni care să ne vorbească prin talentul lor despre aceşti oameni care sunt pentru noi, cei de astăzi, rădăcinile care ne ţin şi mai bine ancoraţi în acest sol de Cluj românesc şi de Transilvanie românească, şi care astăzi serbează 100 de ani de când s-a reîntregit în corpul ţării mamă. A fost şi o frumoasă incursiune în lumea tăcută a celor care nu mai sunt printre noi şi care rămân pentru noi repere de spiritualitate, de cultură, de devotament, de har, şi, mai ales, repere pentru generaţiile viitoare”, a spus pr. Bogdan Ivanov.  

La lansare au mai luat cuvântul directorul editurii „Ecou Transilvan”, Nadia Fărcaş și epigramistul Eugen Albu, iar Camelia Hodiș și Mădălina Neamț-Jilovan au susţinut un program muzical la chitară şi pian.

Printre personalităţile evocate s-au aflat dr. Victor Papilian, luptător anticomunist, savantul Emil Racoviță, Nicolae Drăganu, general Alexandru Hanzu, dr. Iulian Pop – primul primar român al Municipiului Cluj-Napoca, dr. Dominic Stanca, Teodor Burzo, Iuliu Hațieganu medic, dr. Romul Boilă – profesor universitar, Emil Isac – scriitor, Ștefan Meteș – istoric, Augustin Bena – compozitor, Gheorghe Dima, Ion Agârbiceanu – scriitor, dr. geolog Augustin Vancea, Traian Pop – profesor de drept penal al Universității clujene, Silviu Dragomir, Ioachim Crăciun – profesor universitar, Victor Onișor – profesor universitar, Valeriu Avram, Ion Bozdog, Ioan Ţelia, Manolache Ţigănaş – căpitan, Valentin Poruţiu, dr. Petru Meteş, Al. Ciura, Zaharia Boilă – ziarist și avocat, Iuliu Coroianu – memorandist și alții. De asemenea, au mai fost evocaţi ierarhii Nicolae Ivan, Teofil Herineanu și Bartolomeu Anania, care își dorm somnul de veci în necropola ierarhilor de la subsolul Catedralei Mitropolitane.