Volumul „Cărturari sibieni de altădată“, reeditat la Sibiu

Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului a reeditat recent lucrarea „Cărturari sibieni de altădată“ a pr. acad. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu. Un adevărat dicţionar al marilor personalităţi sibiene, ediţia este una întregită şi adăugită, având binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

Voluminoasa lucrare a părintelui Mircea Păcurariu adună în cele aproape 900 de pagini medalioane consacrate celor mai mari personalităţi ale vieţii culturale şi bisericeşti din Sibiul de odinioară. O mare parte dintre aceste medalioane au fost publicate de-a lungul timpului în cel mai vechi ziar românesc cu apariţie neîntreruptă, „Telegraful Român“, editat la Arhiepiscopia Sibiului. Cealaltă parte a textelor dedicate personalităţilor sibiene văd pentru prima oară lumina tiparului în această ediţie reîntregită a lucrării. Nu este întâmplător faptul că lista acestor mari sibieni începe chiar cu primul tipograf de neam român, Filip Moldoveanul. Aceasta demonstrează preocupările cărturăreşti şi culturale pe care le-au avut sibienii români din timpuri vechi. Apetenţa pentru cultură şi spiritualitate a românilor din vechea cetate transilvană a dat naştere în istorie la mari personalităţi, care au rămas în memoria poporului român ca deschizători de drumuri, mari patrioţi şi cărturari de inegalat. Să ne gândim doar la marii ierarhi pe care i-a avut Sibiul, între aceştia Sfântul Ierarh Andrei Şaguna ocupând un loc aparte, apoi la marii profesori de teologie de la vechea academie şaguniană şi, nu în cele din urmă, la sutele de preoţi cultivaţi şi statornici în credinţa şi valorile strămoşeşti. Includerea lor într-un volum de medalioane a fost o preocupare timpurie a părintelui academician Mircea Păcurariu, după cum însuşi mărturiseşte în „Cuvântul autorului“. Iată că această nouă ediţie încununează aceste eforturi de ani buni de a aduna sute de pagini dedicate acestor mari sibieni şi români. Cititorii au posibilitatea să afle toate informaţiile legate de viaţa, activitatea şi opera acestor sibieni, parte a acestui unic patrimoniu spiritual şi cultural al Transilvaniei şi al ţării.

Ierarhi, preoţi, profesori şi diplomaţi

Aşa cum am menţionat mai sus, şirul medalioanelor este deschis de cel al tipografului Filip Moldoveanul. Renumit pentru activitatea sa tipografică, Filip Moldoveanul a fost şi un mare diplomat, însărcinat de magistrul Sibiului cu mai multe misiuni în Ţara Românească, în vederea încheierii unor alianţe politice. Rămas cunoscut în istorie ca primul oftalmolog din Transilvania, un alt fiu al acestor meleaguri este Ioan Piuariu-Molnar, fiul preotului Ioan din Sadu, numit şi „popa Tunsu“. Cunoscut ca primul medic român din Transilvania şi Banat, Ioan Piuariu-Molnar a fost numit în 1777 oculist oficial al Marelui Principat al Transilvaniei, cu sediul la Sibiu, în timpul baronului Samuel von Brukenthal. Nu putea lipsi din volum nici medalionul lui Hagi Constantin Pop, „un român mai modest, care, prin muncă neîncetată, a ajuns la o situaţie materială deosebit de prosperă, ce l-a ajutat să devină ctitor de biserici şi neobosit îndrumător al vieţii culturale româneşti din Sibiu, dar şi din întregul spaţiu geografic românesc“ (p. 43).

Este omagiat şi primul episcop de neam român de la Sibiu, Vasile Moga, numit în această demnitate de împăratul Francisc I la 21 decembrie 1810. Se relua astfel, după 110 ani, şirul ierarhilor de neam român în Transilvania, după o perioadă în care au păstorit aici episcopi sârbi.

Desigur, primul mitropolit al Transilvaniei, Sfântul Andrei Şaguna, este cinstit de autor cu un medalion de 30 de pagini, în care este sintetizată inegalabila activitate pastoral-misionară, culturală şi administrativă a ierarhului.

Sunt evocate în lucrare şi multe alte personalităţi precum: Iacob Bologa, mare jurist al secolului al XIX-lea şi consilier aulic al forului juridic suprem al Transilvaniei, Visarion Roman, un mare pedagog şi economist sibian, Mitropolitul Ioan Meţianu, ctitorul Catedralei Mitropolitane, profesorul Dimitrie Comşa, etnograf, memorandist şi îndrumător al ţărănimii, răşinăreanul Eugen Brote, un mare economist, agronom, ziarist şi om politic, Andrei Bârsăneanu, profesor, folclorist, academician şi profesor al ASTRA, Gheorghe Dima, cunoscut compozitor şi profesor, istoricul Matei Voileanu, profesorul Romulus Cândea, teologul şi diplomatul Ioan Broşu, episcopul martir Nicolae Popoviciu al Oradiei, părintele Zosim Oancea, ctitorul Muzeului de icoane pe sticlă de la Sibiel, părintele Ioan Glăjar, victimă a regimului comunist, şi mulţi alţii. 

Toate personalităţile prezentate în acest volum au rolul de a pune „în faţa tinerilor de azi - teologi, şi nu numai, modele vrednice de urmat în munca lor: preoţi cu dragoste de Biserică şi de neam, militanţi pentru drepturile naţionale şi sociale ale românilor transilvăneni, oameni de cultură înfrăţiţi cu pământul românesc“, aşa cum menţionează părintele Mircea Păcurariu.

Acest volum poate constitui un început de drum într-o lucrare mai amplă de cinstire a tuturor personalităţilor culturale şi bisericeşti ale Sibiului, căci „lucrarea ar putea fi completată cu multe alte nume de preoţi, profesori de teologie sau intelectuali laici ataşaţi Bisericii. Poate ar fi necesar, în viitor, un «Dicţionar» mult mai cuprinzător al personalităţilor sibiene din domenii variate; el ar oferi o imagine completă a Sibiului românesc şi cultural de altădată, care a pregătit drumul spre Sibiul universitar de azi“, spune părintele Mircea Păcurariu în „Cuvântul autorului“.