„Zilele Bucătăriei Medievale”, în Cetatea Făgăraş

Mâncăruri gătite după o carte de reţete din 1680 vor fi principalul punct de atracţie al primei ediţii a „Zilelor bucătăriei medievale”, eveniment care se desfăşoară în zilele de 22 şi 23 septembrie în Cetatea Făgăraş.

Prima ediţie a manifestării este organizată de Primăria şi Consiliul Local Făgăraş şi Consiliul Judeţean Braşov. „Făgărăşenii şi turiştii aflaţi în zonă vor afla mai multe lucruri despre gastronomia din secolul al XVII-lea, prin intermediul preparatelor care vor fi gătite după o carte din anul 1680. Scrierea acestei cărţi a început în iarna anului 1680, în Cetatea Făgăraşului, şi a fost terminată în toamna aceluiaşi an, la curtea de la Iernut. Principesa Transilvaniei, Anna Bornemisza, stăpâna Cetăţii Făgăraşului între 1663-1688, ne sfătuieşte la începutul cărţii că «prima dată să căutăm hrana pentru suflet şi numai după aceea Dumnezeu ne dă şi corpului». Noi am tradus câteva feluri de mâncare - supe, mâncăruri de bază, dulciuri, care vor fi gătite la prima ediţie a Zilelor Bucătăriei Medievale”, a spus managerul Cetăţii Făgăraş, Elena Bejenaru, citată de Agerpres.
Printre preparatele gătite se vor afla supa de păstrăv, cârnat de clapon (cocoş), un preparat dintr-o specie de taur cu sos de pâine, migdale şi cartofi copţi muiaţi în untură şi altele. Unul din deserturi va fi orez în lapte prăjit în unt, cu sos de fructe de pădure.

În faţa porţii de intrare în cetate va fi amenajat un cort unde vizitatorii vor putea gusta atât preparate medievale, cât şi tradiţionale din zona Făgăraşului. Concertele şi muzica medievală vor întregi programul manifestărilor Cetatea Făgăraş atrage tot mai mulţi turişti, anul trecut numărul acestora fiind de peste 130.000. Mai multe încăperi au fost reabilitate şi deschise pentru vizitatori. Anul trecut, a fost redeschisă pentru prima dată, după 50 de ani, sala tronului. Cetatea Făgăraş va fi reabilitată cu fonduri europene, proiectul în valoare de 4,9 milioane de euro urmând să fie început în acest an.

Aşezată sub munţii care despărţeau Ardealul de Muntenia, Cetatea Făgăraş a fost preţuită şi de voievozii Ţării Româneşti, dar şi de principii transilvani, a cunoscut suzeranitatea regatului ungar, dar şi pe cea a sultanilor otomani. Spre sfârşitul secolului XIV, Mircea cel Bătrân se intitula şi domn al Ţării Făgăraşului, până la Olt. Cetatea este apoi legată de ascensiunea politică a lui Ştefan Mailat, nobil făgărăşean, care ajunge la demnitatea de voievod al Transilvaniei. În anul 1599, dăruieşte cetatea Doamnei Stanca, soţia sa. Ceva mai târziu, în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului este reşedinţă a principilor Transilvaniei şi găzduieşte de câteva ori chiar adunările Dietei principatului. După anul 1696, cetatea devine proprietate a Coroanei Habsburgice.