Zilele Culturale ale Mănăstirii Rohia, ediţia a XXI-a

Evenimentul de luni de la Baia Mare a inclus lansarea noului volum al lui N. Steinhardt, intitulat Varia, vol. I, luări de cuvânt, evocări și o masă rotundă, acordarea unor distincții persoanelor apropiate și implicate în promovarea personalității monahului de la Rohia, precum și vernisarea unei expoziții cu lucrări realizate pe parcursul taberei de creație de la Rohița.

Luni, 29 iulie 2019, de la 11,30, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, preşedinte de onoare al Fundaţiei „Nicolae Steinhardt”, a participat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la ediţia a XXI-a a „Zilelor Culturale ale Mănăstirii Rohia”, care se desfăşoară anul acesta în contextul Anului Omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul Comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti.

Lansare de carte

În sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt” a participat, alături de membri ai Permanenţei Eparhială, cadre universitare, preoţi, oameni de cultură, membri ai conducerii şi ai Fundaţiei „N. Steinhardt”, invitaţi din Eparhie şi din ţară, la lansarea celui de-al XVIII-lea volum al „Integralei N. Steinhardt”, intitulat „VARIA. Vol. I”, apărut la Editura Polirom din Iaşi în colaborare cu Editura Mănăstirii Rohia, volum îngrijit de Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, vicepreşedinte al Fundaţiei.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit celor din sală despre marele om de cultură, eseist, critic literar şi fin observator şi cunoscător al vieţii culturale din ţară şi din lume Nicolae Steinhardt, pe care l-a cunoscut foarte bine şi cu care a stat de nenumărate ori ore în şir de vorbă, fiind colegi monahi şi apoi stareţ, în ultima parte a vieţii sale. Cinstindu-i memoria, la Mănăstirea Rohia s-a ridicat Centrul Cultural-Monahal care-i va purta numele, aflat acum în faza de finisaje, o clădire cu 12 etaje, ridicată pe o stâncă, cum pe o stâncă este aşezată toată Mănăstirea Rohia. Aici vor fi spaţii culturale diferite: biblioteca cu cele peste 100.000 de volume, muzeul mănăstirii, sală de conferinţe, spaţiu pentru expoziţii etc., care vor asigura o deschidere a Mănăstirii Rohia spre lumea culturală, aşa cum nici nu a putut visa vreodată marele cărturar.

De asemenea, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a recomandat conducerii Fundaţiei „N. Steinhardt”, ca la finalizarea „Integralei N. Steinhardt”, Fundaţia să instituie Ordinul Cultural „N. Steinhardt”, care să fie acordat celor care s-au ocupat de editarea operei integrale şi care fac cunoscută opera lui, tot mai dezbătută, despre care sunt scoase, deja, în ultimii ani, zeci de lucrări de diplomă şi câteva teze de doctorat, plus altele care sunt în lucru, despre care se publică studii în reviste, cu alte cuvinte avem de a face, deja, cu o efervescenţă culturală deosebită în jurul operei sale.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a felicitat pe toţi cei implicaţi în editarea Integralei „N. Steinhardt”, în special conducerea Mănăstirii Rohia, părintele stareţ Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt”, subliniind că „Mănăstirea Rohia şi-a făcut datoria ducând opera sa spre lumea culturală românească, cu ajutorul unui colectiv de intelectuali de marcă”.

Apoi Preasfinţitul  Părinte Episcop Iustin a acordat câteva distincţii unor familii şi persoane, membre ale Fundaţiei „N. Steinhardt”. 

Astfel, familia Cormoş din Baia Mare, la care a făcut, înainte de a muri,  ultimul popas în drumul plănuit de a merge la Bucureşti, dar, de fapt, a ajuns în spitalul din Baia Mare, a fost distinsă cu Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Gramata Episcopală care o atestă. 

Familia Razmoş, o familie apropiată marelui dispărut, un real ajutor în tranzitarea Băii Mari, domnul Florian Razmos fiind cel care i-a citit Monahului Nicolae, pe patul de la spital, înainte de a muri, rugăciunea pe care i-a cerut-o, a fost distinsă cu Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Gramata Episcopală.  

Aceeaşi distincţie a fost acordată şi lui A. Fărcaş, pentru susţinerea în media a activităţilor Fundaţiei „N. Steinhardt” încă de la înfiinţarea ei, în 1993.  

Întâlnirea a continuat, apoi, cu masa rotundă a cărei temă a fost „Tânărul N. Steinhardt: afinități și polemici”.

Au luat cuvântul la masa rotundă Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, Preşedinte de Onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”, Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, vicepreşedinte al Fundaţiei, care are o contribuţie de  netăgăduit la cunoaşterea operei sale, primul intelectual care şi-a susţinut doctoratul în N. Steinhardt cu o teză de neegalat, îngrijitorul mai multor volume din Integrala „N. Steinhardt”, Conf. Univ. Dr. Florian Roatiș din Baia Mare, cercetător al operei lui N. Steinhardt şi îngrijitor al mai multor volume din Integrala „N. Steinhardt”, Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan Iloaie, care l-a cunoscut încă de pe când era seminarist la Cluj, care venea în vacanţe la Mănăstirea Rohia şi lucra alături de N. Steinhardt la biblioteca mănăstirii, la sistematizarea ei, Adrian Botez, redactor al Editurii Polirom, care scoate în colaborare cu Editura Mănăstirii Rohia „Integrala N. Steinhardt”, Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Lect. Univ. Dr. Iulian Băicuş de la Universitatea din Bucureşti, precum şi alţi invitaţi. 

Evenimentul a fost moderat de către Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor, starețul Mănăstirii Rohia și Președinte executiv al Fundației N. Steinhardt.    

Vernisarea expoziţiei de icoane

După evenimentele din sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, toţi cei prezenţi au luat parte la vernisajul expoziţiei cu lucrări realizate în atelierele de creaţie artistică „Monahul Nicolae  Delarohia”, organizate împreună cu Fundaţia „N. Steinhardt”, Mănăstirea Rohiiţa şi Mănăstirea Rohia, la cele două mănăstiri, în perioada 20 iulie-28 iulie 2019, la care au participat 45 de persoane, atât iconari vestiţi, cât şi tineri şi copii, sub îndrumarea iconarilor Sergiu Andruşcă, Teodora Roşca şi Dumitriţa Filip. Lucrările au fost expuse în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” a Muzeului Episcopiei din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. 
                                                            
Masa rotundă de la Mănăstirea Rohiiţa

În partea a doua a zilei de duminică, 28 iulie 2019, Mănăstirea Rohiiţa a găzduit tradiţionala masă rotundă, care se face an de an, în preziua sărbătoririi naşterii sale, de la care se împlinesc anul acesta 107 ani, cu titlul, de data aceasta,  „Civilizație și spiritualitate maramureșeană în viziunea Monahului Nicolae Delarohia”, moderată de Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş. 

Au vorbit despre N. Steinhardt şi opera sa Prof. Ioan Săcăleanu, care a făcut demersurile pentru înfiinţarea Fundaţiei „N. Steinhardt” în 1993, precum şi a taberelor de pictură de la Rohiiţa, Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, ucenic al marelui N. Steinhardt, Pr. Ioan Pintea din Bistriţa, la fel un apropiat şi ucenic al lui N. Steinhardt, Călin Emilian Cira, autor de cărţi şi interviuri despre N. Steinhardt, Dr. Adrian Mureşan, care şi-a susţinut un doctorat în N. Steinhardt, Lect. Univ. Dr. Iulian Băicuş, de la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, Teodora Roşca din Cluj-Napoca, Florian Razmoş, care a proiectat fotografii şi filmul înmormântării lui N. Steinhardt şi a vorbit despre el, Adrian Botez, redactor şef al Editurii Polirom din Iaşi, care scoate Integrala „N. Steinhardt”, Prof. Sorina Bulat, soţia prietenului său Virgil Bulat, coleg de celulă cu N. Steinhardt, Protos. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohia, care a avut ascultare, ca vieţuitor al Mănăstirii Rohia, să-l ajute la diferite activităţi pe Părintele Nicolae Steinhardt. 

A fost, ca celelalte seri ale meselor rotunde din anii trecuţi, un cadru de a readuce în memoria tuturor pe marele cărturar N. Steinhardt, de a relata scene inedite din viaţa sa, de a face conexiuni între el şi marii cărturari români şi ai Europei, de a-l decoperi pe adevăratul N. Steinhardt, omul de cultură, publicistul şi monahul.