1.300 km de autostradă până în 2030

Ultima variantă de Master Plan în Transporturi, definitivată în urma dezbaterilor publice, transformă mai multe sectoare de drumuri expres în autostradă, iar Bucureştiul va beneficia de o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă. În total, planurile pe hârtie prevăd construcţia a 1.300 km de autostradă până în anul 2030.

Ministerul Transporturilor a pre-zentat ieri membrilor Comisiilor parlamentare de transport din Camera Deputaţilor şi Senat varianta actualizată a Master Planului de Transport, definitivată în urma dezbaterilor publice. Planurile pe hârtie prevăd construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei. „După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă“, arată Ministerul Transporturilor, citat de Agerpres. Valoarea totală revizuită a investiţiilor pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport din România propusă prin Master Planul General de Transport, după dezbaterea publică, depăşeşte 48 miliarde de euro. 

Sectoarele de drum expres care vor deveni autostrăzi sunt Sibiu - Piteşti; Târgu Mureş - Târgu Neamţ (va fi construit ca autostradă fazată, adică în primă fază drum expres, după care va fi îmbunătăţit ulterior la statutul de autostradă); Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni; Bacău - Paşcani.

Au fost propuse, de asemenea, mai multe sectoare de drum expres, care iniţial făceau parte din reţeaua drumurilor Trans Regio, precum: Dej - Beclean - Bistriţa, Nod - Livada - Satu Mare - Petea şi Alexandria - Caracal - Craiova (drum expres fazat).

În sectorul feroviar, potrivit unui comunicat al ministerului citat de Agerpres, în urma dezbaterilor publice au fost propuse investiţii pentru reabilitarea coridoarelor feroviare (3.219 km), dar şi investiţii pentru reabilitarea unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km - Linia industriei auto, Linia cerealelor, Linia cărbunelui). Totodată, s-a propus şi implementarea unor sectoare de cale ferată de viteză sporită care să conecteze principalele centre urbane din România, peste 1.000 de kilometri. Investiţiile totale pentru sectorul feroviar se ridică la circa 19 miliarde de euro.

Pentru sectorul naval au fost propuşi 752 de kilometri de căi navigabile şi modernizarea infrastructurii portuare pentru 12 porturi, investiţiile urmând să depăşească 2 miliarde de euro.

În sectorul aerian şi multimodal, se recomandă investiţii în infrastructură pentru 14 aeroporturi în valoare de 588 milioane de euro.

Master Planul General este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014-2030, fără acesta neputând fi accesate fondurile structurale pentru transporturi în următoarea proiecţie bugetară a Uniunii Europene, respectiv 2014-2020. (Oana Nistor)