Clima va fi tot mai caldă și secetoasă

Precipitaţiile din timpul verii în România se vor reduce cu cel puţin 20% în următoarele decenii, iar temperatura anuală va creşte cu circa 4%, dacă la nivel global emisiile de CO2 nu vor fi reduse în mod consistent, au fost concluziile unui simpozion pe tema încălzirii globale desfășurat la București.

România se confruntă, de câțiva ani, cu fenomenul verilor secetoase, iar prognozele cercetătorilor arată că această tendință va continua.

„În România, mai ales în zona Mării Negre, avem o reducere a precipitaţiilor de vară, pronosticul este cât se poate de sigur. Toate rezultatele modelelor noastre coincid. Mai ales în România suntem foarte siguri, putem constata cu mare certitudine că precipitaţiile de vară se vor reduce cu cel puţin 20% până la finele următoarelor decenii dacă la nivel global emisiile de CO2 nu vor fi reduse în mod consistent. (...) În România putem susţine cu certitudine că, dacă nimic nu se schimbă, vor avea loc schimbări masive”, a spus Matthias Ludeke, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului Schimbărilor Climatice din Postdam, la un simpozion dedicat schimbărilor climatice.

Potrivit acestuia, calculele globale actuale preconizează pentru România că temperatura anuală medie va creşte cu circa 4%, iar temperatura de vară va creşte în mod proporţional.

„În scenariile cu emisii mari de CO2, la nivel anual precipitaţiile nu vor scădea atât de mult, sub 10%, însă vara vedem că avem o reducere extrem de mare a precipitaţiilor. Se pare că vara vom avea ambele fenomene: o creştere mare a temperaturilor şi, în acelaşi timp, o reducere mare a precipitaţiilor în România, dacă nimic nu se schimbă. Corelând aceste două date şi adăugând şi problema deşertificării, a secetei, pentru că avem o cantitate mai mică de precipitaţii - aceasta pare să fie problema principală în România”, a subliniat acesta.

În context, specialistul a făcut referire la un studiu recent re­feritor la fenomenele de secetă, inundaţii şi caniculă, care a comparat situaţia unui număr de 571 de oraşe din Europa, inclusiv din România, în principal Constanţa şi Timişoara.

„Aceste două oraşe din România ies în evidenţă ca fiind oraşele din Europa la nivelul cel mai înalt în ceea ce priveşte creşterea secetei, numărului de zile de caniculă. Este o analiză cu prognoză mult mai fină a ceea ce înseamnă efectele schimbărilor climatice şi ne poate spune foarte clar unde trebuie să ne aşteptăm la probleme. În ceea ce priveşte inundaţiile, se pare că în România este o problemă, însă nu atât de accentuată precum în nord-vestul Europei”, a precizat Ludeke.

Acesta a făcut referire şi la valurile de caniculă cu care ne confruntăm în perioada de vară, în ultimii 60 de ani acestea crescând atât ca frecvenţă, cât şi ca intensitate.
„Un alt aspect care ţine de creşterea temperaturii: am discutat până acum de temperaturile medii, dar ceea ce simţim noi, acele valuri de caniculă reprezintă un fenomen care are repercusiuni mari asupra noastră, a oamenilor, chiar şi în termeni de sănătate. Aceste lucruri au fost evaluate şi de cercetători români. Observăm că în ultimii 60 de ani frecvenţa cu care apar aceste valuri şi intensitatea lor a crescut. Dacă pornim de la temperatura medie anuală care creşte cu 6%, putem înţelege cu uşurinţă că astfel de fenomene ar apărea mult mai des şi ar avea ca urmare chiar o obişnuire a noastră, astfel încât vom considera că este normal să fie aşa”, a arătat Matthias Ludeke.

În ceea ce priveşte Acordul de la Paris, cercetătorul a explicat că planul de acţiune pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius a fost stabilit pentru contracararea efectelor masive ale schimbărilor climatice, însă la nivelul Terrei sunt procese care nu pot fi oprite, ca de exemplu topirea gheţarilor la nivel costier.

În opinia acestuia, nu este un obiectiv lipsit de speranţă, însă „ce trebuie să ştim este că va trebui să demarăm acest proces; lucrurile nu se vor întâmpla doar datorită evoluţiei tehnologice”.