Creditul „Prima Casă” ar trebui să aibă rol social

Programul „Prima Casă” ar trebui schimbat pentru a avea rol social, este de părere Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), în sensul că acest tip de credite ar trebui să se adreseze în mod special celor care au resurse limitate, şi nu pentru case de vacanţă, aşa cum se întâmplă la acest moment. Prezent la un seminar organizat de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România, Rădulescu a atras atenția și asupra pericolului unei crize economice, potrivit Agerpres.

„ Prima Casă” a fost un program bine construit de la început, chiar dacă nu a avut rol social în nici un fel. El a fost construit în anul 2009 sau 2010, când era o îngheţare completă a creditului bancar post-criză şi nu se mai construiau locuinţe, a afirmat Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, la un seminar organizat de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România. Pe măsură, însă, ce piaţa a început să se reîncălzească, s-a pus problema ca acest credit să aibă mai degrabă caracter social, ceea ce nu s-a întâmplat. „Eu, personal, găsesc că în forma în care este în momentul de faţă, acest tip de credit trebuie schimbat... trebuie să se adreseze în mod special celor care au resurse mai puţine şi să nu fie pentru case de vacanţă (...), respectiv juniorul familiei ia creditul şi cumpără casă de vacanţă”, a subliniat Rădulescu, citat de Agerpres.

Totodată, economistul a precizat că, în prezent, deseori sunt folosite creditele „Prima Casă” pentru apartamente şi alte locuinţe mult mai scumpe decât plafonul creditului. Acest credit este dat pentru locuinţe obişnuite, de 70.000 - 80.000 de euro, şi sunt cumpărate apartamente de 300.000 de euro, din care creditul „Prima Casă” este de 60.000 de euro şi „restul vine de acasă, de la mama”. Nu e normal. Creditul „Prima Casă” ar trebui să-i ajute pe cei care nu pot să se împrumute în condiţiile pieţei şi care vor să cumpere ceva mic, a explicat reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, programul s-a dovedit extrem de bun ca produs de creditare, iar rata de neperformanţă este foarte scăzută. Întrucât este un program guvernamental, BNR nu îl poate modifica, a menționat Rădulescu. În altă ordine de idei, specialistul a atras atenţia asupra faptului că România riscă să intre într-o criză foarte mare dacă dobânzile la care se împrumută vor creşte cu 2 sau 3 puncte procentuale, deoarece pieţele percep deficitul bugetar ca fiind mare.

„Pe de o parte, avem o pondere în PIB a datoriei mult mai mică decât Italia, şi asta e de bine, dar în acelaşi timp nu avem nici istoria creditării, nici economia din spatele datoriei foarte puternice, aşa încât noi plătim mult mai mult decât plătesc italienii pentru aceeaşi datorie. Şi dacă dobânzile vor urca încă cu două, trei puncte procentuale, pentru că deficitul nostru este perceput de pieţe ca mare, s-a terminat. Problema este că economia noastră este mică, chiar dacă a crescut destul de rapid în ultimii ani. Riscăm să intrăm într-o criză foarte mare, dacă ajungem la un deficit bugetar mare, adică 4%, 5%, 3,5%. Deocamdată nu am ajuns acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. În opinia sa, România nu va intra în criză a doua sau a treia zi, ci acest lucru se poate întâmpla şi după un an sau doi. „Recesiunea vine de obicei atunci când nu o aştepţi. Niciodată recesiunea în lume nu a venit când fusese trâmbiţat `Vine recesiunea!”, a mai precizat reprezentantul BNR.