De azi, România are un nou Cod Civil

Noul Cod Civil intră în vigoare astăzi, urmând să îşi producă efectele imediat, însă procesele în instanţă pe baza noii reglementări vor începe, cel mai probabil, peste câteva luni.

Noul Cod Civil înlocuieşte codul din 1865, adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, şi aduce câteva elemente de noutate absolută: protecţia drepturilor personal-nepatrimoniale prin mijloace juridice specifice (de exemplu, consacrarea, ca mijloc specific de apărare, a dreptului la replică şi la rectificarea informaţiilor greşite apărute în presa audiovizuală); prevederi privind logodna, locuinţa familiei, alegerea regimului matrimonial sau reglementarea generală a termenelor de decădere.

Primele procese ce vor fi judecate după reglementările noului Cod Civil vor ajunge în instanţă în vara sau toamna anului 2012, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la o conferinţă privind impactul noului cod asupra mediului de afaceri.

"Nu apreciez un impact în instanţe al noului Cod Civil mai devreme de vara-toamna anului următor. Primele procese judecate după acest cod nu pot ajunge în instanţă mai devreme de vara-toamna anului 2012. Acest lucru este cauzat de întârzierile proceselor actuale", a afirmat Cătălin Predoiu.

De asemenea, ministrul Justiţiei a apreciat că pregătirea profesională continuă să fie "o hibă" a sistemului judiciar.

Oficialul a amintit că noul Cod Civil a fost elaborat pentru o sistematizare a legislaţiei în domeniu.

"Noul Cod Civil a fost elaborat pentru că era nevoie de o sistematizare a legislaţiei în domeniu. O mare parte din vechea legislaţie fusese modificată, deoarece au fost constatate încălcări flagrante. De asemenea, existau acte normative pentru diverse sectoare care inspirau altă filosofie, altă practică. Toate acestea afectau operatorii economici şi cetăţenii. Există şi un dinamism al vieţii civile care nu poate fi ignorat", a declarat Predoiu.

Logodna, reglementată prin lege

Logodna este o instituţie nouă apărută în dreptul român şi reprezintă promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria. Condiţiile de fond pentru a încheia o logodnă sunt aceleaşi ca pentru încheierea căsătoriei: consimţământul liber şi personal al logodnicilor; vârsta minimă 18 ani sau, pentru motive temeinice, 16 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau tutorelui; persoanele care se logodesc să fie de sex diferit (logodna se poate încheia doar între bărbat şi femeie); este interzisă logodna între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv; încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea în prealabil a logodnei. Partea care rupe logodna în mod abuziv sau care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei.

Consiliul de familie

Este un organ consultativ (fără personalitate juridică) constituit de instanţa de tutelă, cu rolul de a supraveghea modul în care tutorele îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile minorului. Până la înfiinţarea instanţelor de tutelă, atribuţiile acestora sunt exercitate de judecătorii. Din consiliul de familie pot face parte rudele, afinii, iar în lipsa rudelor pot fi numite şi alte persoane care au avut legături de prietenie cu părinţii minorului sau care manifestă interes pentru situaţia acestuia. Consiliul de familie se instituie atunci când ambii părinţi ai minorului sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele.

Protecţie sporită a vieţii private

Noul Cod Civil impune respectarea vieţii private şi stabileşte limite, astfel încât jurnaliştii vor trebui să fie atenţi atunci când vor scrie despre viaţa privată a unei persoane. Interceptarea fără drept a unei convorbiri private, comisă prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, precum şi ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, constituie atingeri ale vieţii private.

De asemenea, noul Cod Civil mai prevede că, în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată decedată prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin doi ani de la data primirii ultimelor informaţii despre ea. În cazul în care este sigur că decesul s-a produs, deşi corpul neînsufleţit nu poate fi găsit sau identificat, decesul poate fi declarat prin hotărâre judecătorească, fără a se aştepta împlinirea vreunui termen de la dispariţie.