Deficit de forţă de muncă

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, una dintre cele mai importante organizaţii ale mediului de afaceri din România, sunt de părere că majorările salariilor din sectorul bugetar şi ajutoarele sociale au descurajat oamenii să muncească şi au adâncit criza de pe piaţa forţei de muncă. Dacă nu se iau măsuri, România va avea un deficit de forţă de muncă de 1,1 milioane persoane  în 2021, iar o posibilă soluţie ar fi reactivarea unor persoane apte de muncă.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a prezentat, zilele trecute, rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR. Potrivit cercetării, există între 600.000 şi 1,2 milioane de persoane inactive, care ar putea fi integrate pe piaţa muncii și care ar putea acoperi deficitul de forţă de muncă estimat că va ajunge la 1,1 milioane de persoane în 2021.

„Trebuie să ne uităm la categoriile de populaţie care ar putea deveni active pe piaţa forţei de muncă, iar într-un scenariu conservator, acest deficit se va putea reduce la 400.000, iar într-un scenariu optimist, chiar am putea vorbi de un mic surplus”, a afirmat Oana Munteanu, reprezentant al PwC, companie membră a CDR.

La rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, membră a CDR, a arătat, în cadrul aceluiași eveniment, cât de dramatică este criza de pe piaţa forţei de muncă, oferind drept exemplu un antreprenor care a pus pe picioare un restaurant, pe care însă nu-l poate deschide pentru că nu a găsit nici măcar un ospătar.

„Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt dramatice şi noi ne ocupăm de toate balivernele din lume, cu justiţia, cu toate... minunat, dar mai facem şi treabă în ţara asta? Pentru că, dacă nu avem forţă de muncă, nu putem face nimic. Şi tot bălmăjim între noi. Haideţi să lansăm un apel extrem de clar: Dragi decidenţi, dacă mâine nu ne punem la masă şi dacă poimâine nu venim cu măsuri imediate, ne ducem de râpă! E simplu, nu este complicat şi o spunem de mai mulţi ani”, a arătat Anastasiu.

El a mai spus că Guvernul, dacă tot vrea să stabilească un salariu minim, ar trebui să facă acest lucru la nivel regional, întrucât în anumite zone defavorizate acest lucru ar putea duce la plecarea unor investitori, care, de regulă, sunt pragmatici şi chiar cinici.

„Totodată, nu cred că salariul minim ar trebui să fie legat de studii sau de vechimea în muncă, ci de productivitatea pe care o are (angajatul, n.r.). Iar salariile pot creşte prin productivitate, iar productivitatea, prin educaţie. Însă aceste lucruri nu se pot face peste noapte”, a continuat Anastasiu.

De asemenea, în opinia lui Iancu Guda, reprezentant al Coface, companie membră a CDR, atâta vreme cât avem 30% din PIB economie subterană nu putem acorda 6% din PIB educaţiei, aşa cum ar trebui, pentru a veni în întâmpinarea cererii de pe piaţa muncii.

El a arătat că ajutoarele sociale au crescut cu 50% în ultimii cinci ani, ceea ce îi încurajează pe oameni mai mult să stea acasă decât să muncească.

„Apoi salariile, fără considerente de responsabilitate, fără criterii de performanţă, cresc cu 24% în ultimul an, în sectorul public. Au fost mărite cu 50% în ultimii trei ani şi s-au dublat în ultimii cinci ani”, a acuzat Guda.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante iniţiative ale mediului de afaceri din România, reuneşte reprezentanţi ai investitorilor români şi străini în România şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a opt asociaţii de business: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Confederaţia Patronală Concordia (CPC).